buleala a scris:corect sesizat... insa, nu cer in masura in care ofer- niciodata.
problema este ca am asteptari...si nu doresc sa fiu dezamagit; cred ca-i vb de un oarecare orgoliu.
insa, repet, nu cer-am asteptari insa.
si dezamagirea, daca este, este personala.
Nu pot spune ca nu te inteleg. Te astepti ca daca tu ai face un lucru, si celalalt ar fi frumos sa il faca. Tu dovedesti ca ii esti prienen impartasindu-i aspecte intime ale tale, astepti ca si prietenul sa faca acelasi lucru, la randul lui. Prietenul insa nu reuseste sa faca acelasi lucru, asa ca automat iti trece prin minte ca daca nu dovedeste prietenia, nu este prieten. Cumva esti ranit sufleteste.
Ai fi putut sa fii rece, distant si cinic, si atunci nu ai fi suferit, i-ai fi zis, da-te'n jele, nu e treaba mea. Nu ai fi fost prieten, nu ai fi suferit. Oferi, si astepti in consecinta. E firesc. Trebuie sa gasesti oameni cu care te potrivest la acest aspect. Sau: inchide usa partial, fata de toti. Te vei simti mai singur, dar nu o sa mai suferi dezamagiri.
)