Dido333 a scris:Nu stiu ce sa fac, cum sa ies din aceasta stare, mi-e frica ca voi ramane asa toata viata. E posibil sa scap de depresie, sau e ceva cronic?...ma voi putea vindeca vreodata?
Este o situatie complexa ce nu are un raspuns simplu. Ai zile mai bune si zile mai rele. Ce poti face prin abordarea depresiei este sa ridici nivelul bazal astfel incat fluctuatiile acestea (naturale de altfel) sa nu te mai bage atat de usor in starile rele. Practic, reduci aparitia episoadelor negative.
Incetul cu incetul, adoptand pe rand o serie de obiceiuri bune, poti sa ajungi intr-un punct in care sa o gestionezi destul de bine.
Obiceiurile necesare fac parte din 2 categorii:
1. prima categorie include obiceiuri ce nu au nevoie de instruire speciala. Aici avem exercitiile fizice, meditatia mindful si socializarea. La exercitiile fizice nu-i nimic special, alergat (preferabil dimineata) 30-45 de min. este suficient. Esential este sa fii consecventa. Porneste de la plimbari mai lungi, adauga cateva minute de alergare si apoi creste pana ajungi la 30-45 min de alergare. Meditatia mindful te antreneaza sa fii mai atenta la ce se intampla in corpul tau dpdv al senzatiilor. Poti folosi initial un "Body Scan" de 10-15 min (gasesti pe youtube), apoi treci la unul de 30 min. La fel ca si la exercitiile fizice, consecventa este esentiala. Prin socializare inteleg interactiunea cu un grup de prieteni sau cu o prietena. Ideal ar fi sa reiterezi (sa-i povestesti) elementele pozitive din ziua/saptamana ta. As mai adauga tot aici si implementarea unui program de somn. Culca-te la 10. Punct. Chef-nechef, culca-te. Somnul de calitate este fenomenal de important pentru depresivi.
2. obiceiuri ce au nevoie de instruire speciala. Aici avem tot felul de reconstructii cognitive, reinterpretari, etc. Ideal ar fi sa poti gasi un specialist de terapie cognitiv comportamentala care sa te asiste. In absenta specialistului, poti sa incepi tu sa te documentezi si sa ajungi sa te auto-asisti. Printre obiceiurile din aceasta categorie cel mai la indemana ar fi un jurnal in care sa documentezi ce ti se intampla si cu ajutorul caruia sa incerci sa te intelegi mai bine. Iti abordezi viata asa cum om de stiinta abordeaza un domeniu. Analizezi, documentezi, emiti ipoteze, testezi ipotezele. In jurnalul de mai devreme analizezi ce ti se intampla in 5 dimensiuni: 1) comportamente (ce ai facut), 2) sentimentele prezente (ce ai simtit), 3) aptitudinile implicate (daca a fost ceva la care ai facut fata, ce aptitudini ai aplicat, daca a fost ceva la care n-ai facut fata, ce aptitudini ai avea nevoi pentru a face fata), 4) atitudini si valori implicate (justificarea pe care o gasesti pentru actiuni/comportamente), 5) factori subconstienti (ce crezi ca ar putea sa explice).
Cred ca o atentie deosebita ar trebui acordata la 2 sentimente nocive ce ar fi util sa fie atacate cu forta maxima, demonatate, detonate, distruse cu eficienta imediat ce apar. E vorba de Vinovatie si de Rusine. Datorita predispozitie pe care noi depresivii o avem, ele apar aberant de des si cu o intensitate prea puternica. Au o explicatie biochimica legata de serotonina. Exercitiul fizic si meditatia ajuta mult in domeniul acesta.
In final, o veste rea si una buna. Vestea rea este ca sunt sanse sa nu scapi niciodata de depresie. Vestea buna este ca poti ajunge intr-un punct in care sa nu te mai deranjeze, un punct in care viata sa fie superba cu tot cu depresia in ea. Destul de multi au facut asta deja. ;)
P.S. Medicatia. N-am spus nimic despre asa ceva pentru ca medicatia in depresie este mai mult legata de compensare. Nu vindeca nimic. Faptul ca ai avut energie sa scrii aici ma face sa cred ca s-ar putea sa nu ai nevoie de medicatie. Daca simti o tristete profunda sau daca incep sa-ti vina ganduri foarte negre, apeleaza la un specialist cat de curand. Nu-i de gluma.
