Filosofie

Nimeni nu ar concepe si nu ar fabrica bombe (destinate să indepărteze semenii sau să le folosească in explorare), din motive obiective.

Din colectivul unei astfel de fabrici, de la director si proiectant (intentionati, in mod direct si vădit prin natura obiectului fabricii, să indepărteze alti semeni, totodată asa fiindu-le directorului si proiectantului bine), la simplul muncitor (intentionat să-i fie lui bine, cu orice pret), dacă ar fi obiectivi, nu s-ar avanta in conceperea si fabricarea (mai ales sustinută, dar si de-ar fi constransi) a unor obiecte, precum bombele, in fond, utilizate pentru satisfacerea dorintelor si a poftelor, deci din motive subiective.

Unii apelează la forma intreagă a silogismului, iar altii (inclusiv eu) la entimeme. Obisnuiesc des să le integrez si este mai interesant cand a doua premisă este subinteleasă.

Logica este una singură indiferent de utilizatorul ei. Si o găsesc ca singură modalitate de a fi obiectiv. Mă voi mai gandi dacă este cu putintă să fii obiectiv fără apel la logică. Asta este o idee, cel putin pentru mine este ceva nou, dar foarte probabil să fi fost deja gandită. Oricum, ii voi da atentie.

Interpus a scris:

1. Nimeni nu ar concepe si nu ar fabrica bombe, din motive obiective (destinate să indepărteze semenii)

2. ci din motive subiective (satisfacerea dorintelor si a poftelor).

Concluzie:

3. Motivele subiective au Obiectivele lor Strategice (alte motive) de Aparare Nationala. Colectivul unei fabrici (de la director-proiectanti-muncitori) lucreaza de o manierea obiectiva pentru a-si satisface motivele subiective individuale. Actionarul (statul) sau alte Societati Anonime au o logica obiectiva mult mai performanta (de ansamblu) deoarece motivele lor subiective nu au aceleasi dimensiuni cu cele ale oamenilor de paie.

Din premisele tale si concluzia mea, a iesit la iveala un Silogism de ansamblu, mult mai silogismatic...care scoate la lumina erorile silogismului precedent, al interlocutorului meu.

Interpus a scris:

Logica este una singură indiferent de utilizatorul ei. Si o găsesc ca singură modalitate de a fi obiectiv. Mă voi mai gandi dacă este cu putintă să fii obiectiv fără apel la logică. Asta este o idee, cel putin pentru mine este ceva nou, dar foarte probabil să fi fost deja gandită. Oricum, ii voi da atentie.

Foarte corect.

Nu exista obiectivitate fara logica, de-acord.Dar subiectivismul se poate folosi de logica, la fel cum si dintr-o premisa falsa se poate deduce o concluzie falsa, desi rationamentul(logica) e bun.Poti porni de la pofte si dorinte si ca sa ti le indeplinesti utilizezi logica.De fapt, indiferent ca vorbim de obiectiv, subiect, pofte, ratiune, logica e utilizata tot timpul.E un fel de-a gandi algoritmic pana la urma.Definitia pe care o dai obiectivitatii, mi se pare de bun-simt, insa vedem prea multe conflicte tocmai din cauza ca oamenii nu pot renunta la ideea ca ei stiu adevarul absolut.E problema de cum ne raportam fiecare la realitatea exterioara.Nu cred insa ca o percepe cineva asa cum e.Tocmai pentru ca logica umana s-a dezvoltat si ea odata cu afectele, si cu perceptia asupra mediului.Nu cred ca poate fi independenta de acesta.Cred ca indiferent cum o dam, tot suntem influentati in decizii.De emotii, de mediu, de diversi stimuli.Mi se pare greu sa pun o limita intre afect si ratiune cand decid ceva.

Dar desigur, conceptual putem vorbi despre orice, cat timp modelul respectiv ne face ordine in idei.(ale mele sunt haos oricum)

P.S : va dati seama din ce postez ca nu stiu filozofie, dar ma fascineaza discutia.

Imi voi pregăti un răspuns cu privire la scop, contiguu mesajelor din urmă.

Logica nationalistului (statului) să fie cu mult mai exigentă decat cea a patriotului (omului de paie) ? Sau faptul de-a avea strategie la dimensiuni nationaliste consolidează directia spre o logică obiectivă mult mai performantă (necastrată de subiectivitate) ?

Să accentuăm erorile. Au concluziile un scop ?

GeoFiloRo a scris:

Concluzie:

3. Motivele subiective au Obiectivele lor Strategice (alte motive) de Aparare Nationala. Colectivul unei fabrici (de la director-proiectanti-muncitori) lucreaza de o manierea obiectiva pentru a-si satisface motivele subiective individuale. Actionarul (statul) sau alte Societati Anonime au o logica obiectiva mult mai performanta (de ansamblu) deoarece motivele lor subiective nu au aceleasi dimensiuni cu cele ale oamenilor de paie.

Din premisele tale si concluzia mea, a iesit la iveala un Silogism de ansamblu, mult mai silogismatic...care scoate la lumina erorile silogismului precedent, al interlocutorului meu.

3-ul tau in niciun caz nu poate fi dedus din premisele lui Interpus. Cel mult il putem considera o alta premisa si sa incercam sa cream un polisilogism a carui concluzie sa o aflam.

Interpus a scris:

Logica nationalistului (statului) să fie cu mult mai exigentă decat cea a patriotului (omului de paie) ? Sau faptul de-a avea strategie la dimensiuni nationaliste consolidează directia spre o logică obiectivă mult mai performantă (necastrată de subiectivitate) ?

Să accentuăm erorile. Au concluziile un scop ?

Scopul concluziilor si-au atins scopul !

Din interactiunile logicii tale cu a lui GeoFiloRo si a lui haydn91, ai

GeoFiloRo a scris:

Allexandrra,

Allexandrra a scris:

Primul raspuns primit - cel de la tine - mi-a deturnat gandul, intrucat se adreseaza sexului meu, nicidecum postarii mele, useritei Alexandra si nici macar nu are legatura cu problema in discutie.

Totul are legatura cu totul, chiar daca nu vrei sa vezi legatura. Erosul are logica sa si inima cu logica ei...dar când nu au un cap pe umeri cu o logica mai cugetatoare, cele doua afective se ratacesc prin labirintul discutiei.

Apropo, de ce scri Allexandrra-Alexandra...sa fie vorba despre doua logici diferite fara legatura între ele ?!

Inaintea unei opinii, mai putin necesare existentialitătii, este un scop, in concordantă cu opinia.

Inaintea unei concluzii, mai mult necesare existentialitătii, este un adevăr, corespunzător naturii concluziei.

Un scop atins constituie un adevăr. Asa scop, asa adevăr.

Scopul este proiectia unei idei. Altfel spus: Ideile constituie focarul vietii, iar epicentrele lor sunt scopurile. Unii pun accentul pe scop (oamenii de paie), iar altii pe idei (filosofii). Si totusi, asa idei, asa scopuri.

Cand scopul este particular (de exemplu, ocuparea unei functii), atunci inferentele sunt subiective, dar tot ajung la o concluzie corectă, care descoperă un adevăr, unul particular, subiectiv, tocmai pentru că este pretabil subiectului si nu poate fi dezmintit multumită atingerii scopului.

Cand scopul particular implică scopurile altora (de exemplu, responsabilităti faţă de subiecti necunoscuti), atunci inferentele sunt obiective, tot spre concluzii corecte conduc, care descoperă tot un adevăr particular, subiectiv, pentru că aici este raportat unei colectivităti.

Prin urmare, adevărurile generale, pe care doar concluziile deduse din inferente obiective le pot descoperi, sunt generale, dacă, in plus, sunt pretabile pentru orice si oricui faţă de care le raportăm, oricand si oricum.

Orice altă filosofie care face abstractie de adevărurile generale (fie că nu pleacă de la ele sau că nu le va avea in vedere), este una subiectivă si nu mai poate fi numită filosofie.

Asta, pretinde studiu inaintea gandirii. Altfel, totul riscă să fie doar particularitate.