Monolog

sa te vad acum , cum mergi cu soarele in ochi daca esti bleaga si uituca

As vrea sa mor pentru ceva...

Mai bine traieste pentru ceva. Sa mori pentru ceva, indiferent ce, nu este util nimanui, cu atat mai putin cauzei respective sau tie.

In timp ce paseam pe cararea alunecoasa,, printre copacii uscati inconjurati de intuneric ce pareau a fi in viata, am simtit un sentiment ingrozitor ca nimic nu este ceea ce pare a fi.

Am inceput sa grabesc pasul, copacii pareau a prinde forme si o silueta ma privea din sirul de copaci.

Imi calca pe urme, imi imita mersul.

Un ucigas fara chip ma urmarea, intunericul se asternea din ce in ce mai negru, am vazut o lumina vaga printre sirul de copaci.

Ma indrept spre ea, destul de pesimist, silueta era inca in spatele meu, ma urmarea, nu dureaza mult si ajung la o apa in care se reflecta luna, incerc sa calc usor, nu vreau sa tulbur apa.

In vreme de primejdie, imi este frica si ma rog.

Un singur cuvant imi vine in minte in intunericul asta coplesitor... argint...

Argint...

..fiecare cuvant e o impletire de ramas bun , negare si neputinta...indeparteaza panza de paianjen,te va ajuta vantul...nu lasa cuvintele sa te loveasca...

Iar am stat in curent si ma dor ochii. Sunt aeriana rau.

Ce naiba o face de nu mai vine?

S-o fac, sa n-o fac ?

Fiecare trebuie sa-si poarte crucea singur.

Nu conteaza. :)