Monolog

e prea mult.....ma retrag

am avut o zi foarte grea

..cand toti te ocolesc sau toti te-njura, gand goala umbli fara falduri pentru ei si gusti noroiul unei furibunde , mai mult sa te iubesti, mai mult ca ei,..de umbra lor te-mbraca cu noroi ,cu-n zambet sterge ochiul catre soare , razand iubeste-te apoi, mai mult ca ei,si mult mai tare...caci intr-o zi ei vor ravni la zambetul ce trece dincolo de ei iar tu sa-ti spui ca-n zilele pustii doar tu ai fost cea care .....a-ndraznit si a iubit o oarecare.

unde nu tz-oi trazni on baschet intre uachi

cel mai bine e sa stau in banca mea

4 zile de "weekend". :-

Am facut ce trebuia sa fac pentru a supravietui. Am observat la ceilalti , cand sunt pe buza prapastiei, ca incep sa despice firul in paispemii, cum am ajuns eu aici, cine e de vina, cum sa ma misc sa nu cumva sa cad. Si majoritatea cad, pentru ca nu se gandesc la ce este important de fapt, sa supravietuiasca. Asa ca eu nu numai ca nu mai despic firele, ba chiar am innodat mai multe fire si le-am impletit, si deocamdata am facut o franghie destul de buna care ma ajuta sa nu cad in prapastie. Cand voi reusi sa ies de aici si sa fiu departe de orice prapastie, o sa incep iar sa caut adevarul absoult. Pana atunci, ma mentin in echilibru.

desigur...empatia ma baga mereu in prapastie....de aia incerc sa stau departe de oameni...numai ca unii se incapataneaza sa nu plece....si atunci e de rau pentru mine

ce somn

Dumnezeu nu exista :rot: