Am o prietena. Prietena mea e casatorita si are un copil minor. Vrea sa divorteze. Vrea sa divorteze de mai mult timp, dar a asteptat crezand ca-si gaseste de lucru si poate cere custodia copilului. Acum zice ca n-o mai intereseaza nimic, vrea doar sa divorteze. Problema e urmatoarea. Ca motiv de divort nu poate aduce decat "diferente ireconciliabile". Sotul nu este de acord cu divortul si a zis ca nu va fi niciodata. Sotul fiind foarte atragator si extrem de persuasiv .... daca va zice "onorata instanta, eu imi iubesc sotia mai mult decat viata" fiti siguri ca orice instanta din lume va crede asta. Nu cred ca-si permite un avocat, iar singurii pe care mi i-as permite eu,daca ar fi s-o ajut, sunt doi cu tarife foarte mici si care nici nu vin la infatisari pentru tarifele alea. Ce motive ar trebui ea sa aduca in privinta divortului? Sau ce ar trebui sa spuna judecatoarei? Nu cred ca notiunea de agresiune psihica ( neprobabila in dovezi sau martori eu as fi singurul martor) este un atuu. Mai ales ca soacra-sa si cumnata-sa care locuiesc cu ei i-au zis ca vor fi de partea sotului la un eventual divort. Inclusiv parintii ei i-au zis sa-si ia gandul si ca vor face tot ce depinde de ei ca divortul sa nu fie pronuntat. ( « cand oi veni batuta sau moarta acasa, atunci ne mai gandim la divort ») Nu mai am idei si nu vreau ca prietena mea sa faca vreun gest disperat. I-am spus de doi ani de cand mi se plange sa-l filmeze pe individ cu telefonul, dar a zis ca o ia mereu prin surprindere. De cateva ori m-a apelat pe mine in timp ce baiatul avea crize si pot sa spun ca daca era carpa de spalat pe jos n-ar fi vorbit asa cu ea. N-o bate, se face ca o loveste si da cu putere intr-un obiect foarte apropiat de ea. Asta in fata copilului, de cele mai multe ori.
Deci, am nevoie de idei dpdv psihologic mai ales ca legal nu prea are sanse saraca. Cum ar trebui sa se comporte ea in timpul divortului ? Ce ar trebui sa spuna judecatorilor ? Ea, putin sociofoba impotriva unui psihopat perfect adaptabil social ?
.