Perfectionismul

Nu. Mi s-a pretins asta in permanenta in copilarie, de aia sunt "alergica" la perfectiune.

Nu suntem roboti, ai voie sa gresesti, ai voie sa n-ai chef, ai voie sa fii slab , ai voie sa arati naspa azi,ca nu-i capat de lume.

Asta nu inseamna sa fi in starea asta tot timpul.

Important e sa faci cit de bine poti orice lucru in conditiile date.

Eu asa mi-am gasit multumirea. Ca nu e perfect, e doar o parere. Cine decide ce-i perfect ?

YasmiSL a scris:

Cine decide ce-i perfect ?

Probabil ar fi o parere pur subiectiva.

Treaba urita cu perfectionismul este ca o sa ajungi sa nu te mai bucuri de nimic si sa te epuizezi, pt ca peste tot vezi doar picatura care lipseste si nu paharul plin.

Vezi ce se ascunde dupa, esti obsedata de control ? Asta te face sa nu te simti vulnerabila ?

Cum stai cu increderea in sine? Cum faci fata situatiilor care te iau prin surprindere, stii sa te repliezi sau cazi in panica ?

Ana 1996 a scris:

Probabil ar fi o parere pur subiectiva.

Eh, si atunci de ce alergi dupa ea ?

Ce consideri tu o treaba perfecta, altii poate nici nu o observa.

Din punctul meu de vedere PERFECT e sa fiu impacata cu mine insami si cu propria constiinta. Restul parerilor nu conteaza.

YasmiSL a scris:

esti obsedata de control ?

Da, mai ales de autocontrol.

Asta te face sa nu te simti vulnerabila ?

De nenumarate ori, pentru ca am impresia ca vulnerabilitatea ii poate determina pe ceilalti sa ma ia peste picior.

Cum stai cu increderea in sine?

Prost, extrem de prost. :D

Cum faci fata situatiilor care te iau prin surprindere, stii sa te repliezi sau cazi in panica ?

Sunt o persoana destul de cerebrala si, cred eu, ma mobilizez rapid.

Eh, si atunci de ce alergi dupa ea ?

Pentru ca o vad ca pe o calitate extraordinara!

Ana 1996 a scris:

Oare chiar nu o sa dea rezultate? Adica, daca ma straduiesc sa fiu din ce in ce mai...poate chiar o sa imi reuseasca.

N-are ce sa-ti reuseasca pt ca nu exista perfectiune si fiecare ar putea-o defini altfel.

Alergi dupa o himera.

E ok sa nu fi superficial, sa incerci in permanenta sa evoluezi, dar sa-ti dai si ragazul sa te bucuri de fiecare treapta in evolutia ta. Nu e ok sa te incrincenezi cu ce nu e suficient de bun.

Sa nu ai cumva conceptia ca nu meriti a fi apreciata/iubita decit daca esti perfecta.

Daca ai ceva gresit,faci ceva gresit, meriti sa fii "aruncat" la cos.

Ana 1996 a scris:

Da, mai ales de autocontrol.

De nenumarate ori, pentru ca am impresia ca vulnerabilitatea ii poate determina pe ceilalti sa ma ia peste picior.

Prost, extrem de prost. :D

Sunt o persoana destul de cerebrala si, cred eu, ma mobilizez rapid.

Pentru ca o vad ca pe o calitate extraordinara!

Teama ta majora e cum esti perceputa in ochii celorlalti. Sa nu te faci de ris, sa nu te prinda cu garda jos. De parca ei ar fi perfecti !!

E o calitate ambitia, nici mie nu-mi place autosuficienta, insa perfectionismul poate deveni un defect.

Esti obositoare pt tine si devii obositoare si pt cei din jur. Or sa evite compania ta, pt ca strici cheful tuturor . In prezenta unor persoane care au atitea "reguli" ca totul sa decurga perfect, ai senzatia ca mergi pe sticla, orice ai face , nu e destul de bine, nu la fel de bine cum ar face-o ei.

Ii alungi pe ceilalti prin atitudinea asta criticista, chiar daca nu le pretinzi lor.

Transmiti mesajul ca apreciezi doar lucrurile perfecte, deci ei n-au ce cauta in preajma ta, ca nu-s la nivelul cerintelor tale.

YasmiSL a scris:

Teama ta majora e cum esti perceputa in ochii celorlalti. Sa nu te faci de ris, sa nu te prinda cu garda jos. !!

Ai pus punctul pe i.

Esti obositoare pt tine si devii obositoare si pt cei din jur. Or sa evite compania ta, pt ca strici cheful tuturor . In prezenta unor persoane care au atitea "reguli" ca totul sa decurga perfect, ai senzatia ca mergi pe sticla, orice ai face , nu e destul de bine, nu la fel de bine cum ar face-o ei.

Ii alungi pe ceilalti prin atitudinea asta criticista, chiar daca nu le pretinzi lor.

Transmiti mesajul ca apreciezi doar lucrurile perfecte, deci ei n-au ce cauta in preajma ta, ca nu-s la nivelul cerintelor tale.

Chiar mi s-a intamplat sa mi se spuna ca sunt exagerata de curand si nu m-am simtit prea bine, dar nici nu m-am schimbat.

Ana 1996 a scris:

Nu cred ca, fiind perfectionist, -a, ai ajunge vreodata in armonie cu tine insuti, perfectionismul te indeamna sa fii mereu dezamagit de propria persoana.

asta pt ca se raporteaza la tinta propusa si nu la ansamblu.

Tu esti bun pt ca ai 1, 2, 3....n calitati .

Daca azi nu ti-a iesit un lucru , e pt ca n-ai fost suficient de pregatit sau poate n-ai ales momentul oportun, sau e o tinta nerealista. Chiar daca azi ai descoperit ca ai o slabiciune, asta nu anuleaza celelalte n calitati pt care esti bun.

Aici e nebunia celor care nu se pot bucura decit cind le iese totul AZI.

Doar asa se autovalideaza.

PROPUS- REALIZAT.

Aseneth a scris:

oamenii ar trebui sa-si traiasca viata cautand sa atinga perfectiunea. Perfectionistii vor mai intai sa atinga perfectiunea pentru a-si putea trai viata. Si cat se chinuie asa, trece viata pe langa ei. Sa nu faci asa! Ia mai conjuga tu verbele si la imperfect

bine punctat.

sa invatam sa apreciem fiecare victorie, sa ne bucuram daca azi am fost mai buni ca ieri si am evoluat.

nu trebuie sa asteptam sa fie totul perfect pt a ne bucura si pt a ne aprecia efortul.

YasmiSL a scris:

sa invatam sa apreciem fiecare victorie, sa ne bucuram daca azi am fost mai buni ca ieri si am evoluat.

nu trebuie sa asteptam sa fie totul perfect pt a ne bucura si pt a ne aprecia efortul.

Macar sa evoluez zilnic...sigur asta m-ar face mai fericita!

Noi oamenii niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem, de ceea ce realizam, intotdeauna stim ca se poate si vrem mai mult indiferent de domeniu..pur si simplu asta e natura umana..aspiram la perfectionism..dar ne aflam cel mai aproape de acesta atunci cand suntem multumiti cu noi insine

e ok sa vrei mai mult, sa fi ambitios, insa nu e ok sa fi nefericit pt orice disconfort.

sa nu exageram, extremele nu sunt bune, in nici un domeniu.

ex: e ok sa fi ordonata , nu e ok sa fi nefericita ca nu stau drept toti ciucurii de la covor.

si stiu cazuri din astea, de femei obsedate de curatenie, care nu puteau savura o vizita a unor prieteni pt ca stateau cu ochii tinta la ciucurii care erau deranjati.

daca nu le-ar fi fost rusine, ar fi sarit sa-i piaptane drept.

la asta ma refer, ajunge un fleac sa-ti strice tot cheful .