Vivace, frumusete ("Care esti"-vorba dragului nostru Tasku'), o zicere antica si de-demult, vorba aia, spune asa:
"Daca asculti, vei auzi!...
Daca privesti, vei vedea!...
Daca-l atingi, vei simti!...
Daca incerci, vei deveni!..."
Asa ca, lucrul constant si continuu in noi insine(, practica interioara continua, vorba lui Patanjali, adica treaba corect facuta in Sfera)in echilibrarea complementarelor principii(masculin si feminin) si permiterea, lasarea lucrurilor sa se-ntample dupa Vointa Divinitatii, nu a noastra(adica Faca-se Voia Ta, Doamne, nu a mea). De-asta am zis ca ii musai sa eliberam corpul de dorinte si sa permitem doar ceea ce "doreste" Bunul Dumnezeu pentru noi ca sa se-ntample si totul decurge conform Planului Mintii Dumnezeiesti, nu planului mintilor muritoare. Este o splendoare in a fi senin si increzator, inima linistita, suflul interior (qi) circuland fara vre-un efort, intr-o spirala, stabila si continua, ca sa zic asa, fiind pe deplin fericiti si impliniti in noi insine, automat se manifesta si uniunea fizica, prin Bucuria Inimii, a celor Doua Aspecte Complementare, Femeia si Barbatul, unite-n Spirit si Suflet, mai intai.No, nu stiu daca ati inteles ceva din ce-am vrut a zice, cam cum percep eu aceasta unime si aveam pe undeva notat(si postasem demult, tare demult pe ceva forumuri) ce inseamna , de fapt, acest fel de relatie spirituala, relatie de Interdebendenta, parca asa spunea cineva din India.(Daca gasesc, o sa postez). Si iata ca vrabiuta, ciocarlia si vulturul, fiecare facandu-si treaba, menita, intr-un mod exemplar.