Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
Ea.

Psihosexualitatea

Recommended Posts

Stiu ca multi care posteaza de pe aici sunt din domeniu . Ce imi puteti spune ? Ce carti imi puteti recomanda ?

 

Comportamentul psihosexual are la baza ce ?

 

Stiu ca par intrebari de gradinita . Insa sunt curioasa

 

Nu ma refer la comportamentul sexual deviant . Ci pur si simplu la raportul dintre psihic si sexualitate . Ce radacini are ? Ce consecinte are ?

 

Nevoia de sex e o reactie pur fiziologica sau are la baza si alte elemente psihice?

  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca nu putem ignora substratul genetic-biochimic al sexualitatii.

Daca ne uitam la scopul sexualitatii de-a lungul milioanelor de ani, el e unul singur: procrearea (dpdv genetic e replicarea genelor, perpetuarea lor, nemurirea lor).

 

Omul insa, spre deosebire de animale care fac sex si apoi nu le mai pasa, este o fiinta constienta de sine. Asta aduce multe perspective in plus.

Straturile sociale-culturale-psihologice asternute peste substratul genetico-biochimic complica tabloul, si din cauza asta suntem tentati sa le acordam o prea mare atentie, in detrimentul substratului genetic-biochimic.

 

Sigur, noi acum putem insela genele, alegand sa nu procream.

Dar mecanismele care ne aduc unul catre altul in cadrul sexualitatii raman cele genetice.

 

Referitor la recompensa data de genele "multumite" atunci cand mixarea de genotipuri intre parteneri e una reusita ("placere"), aceste recompense trebuie sa functioneze si in cazul femeilor care devin "mame".

Exista atatea femei care nu se simt implinite pana ce nu devin mame.

Exista in cazul lor o recompensa psihologica, dar exista si una biochimica. In cazul care cea biochimica exista, se deruleaza procesul de atasare (bond) intre mama si copil.

Daca procesul e perturbat, mama nu se poate atasa de copil, iar acesta va suferi de o problema de atasament in viata.

Deja putem vorbi de depresie post partum, sau de mama refrigeratoare.

Stim de la foci ca daca turistii ating puii lor inainte ca atasamentul biochimic sa se stabileasca bine, ele isi vor respinge puii, iar ei mor.

Alice Miller a facut lobby pentru ca sa fie dati copiii mamelor imediat dupa nastere sa ii imbratiseze si alapteze, chiar daca ele sunt obosite de travaliu, insa asa se stabileste atasamentul biochimic. Daca bebelusul e dat mamei dupa ore intregi de singuratate si angoasa, chiar a doua zi uneori, fie el e deja coplesit de "lumea ostila", fie mama e rece fata de el.

Nu in toate cazurile, desigur, dar riscul se mareste.

In cazul in care mecanismele biochimice functioneaza, recompensa subzista in sine si se reintareste pozitiv toata viata (mama e mereu multumita sa-si vada copilul, si daca el mai face boacane, si dpdv evolutionist stim ca investia mamei de resurse e mai mare decat ceea ce ofera copilul)

 

Cam asa functioneaza si atasamentul intre partenerii sexuali.

Are un rol si intarirea pozitiva.

Daca atasamentul se stabileste (faza a doua a indragostirii, corespunzatoare oxitocinei), atunci mecanismele recompensarii se reinnoiesc de la sine, prin mici "triggere" (vine partenerul acasa, auzi cheia in usa, deja ai fiori de placere, plus placerea anticiparii micilor intimitati si lucruri impartasite, sau infaptuite in doi).

 

Sunt importanti fluturii in stomac? Sunt ei semnalul perceput constient ca inconstient genele au intalnit un fond genetic superpotrivit? "Intuitia" ce ne sopteste ca am intalnit pe THE ONE, sau "dragostea la prima vedere" sunt mereu confirmate ca peste timp ca fiind corecte, sau sunt, dimpotriva, capcane intinse dibaci de cei ce stiu sa ne trezeasca simturile, stiind pe ce butoane biochimice sa apese?

Sau din contra, pot aceste semnale de dezechilibru sa fie o simpla capcana biochimica, o fundatura a evolutiei?

Eu as spune ca asta depinde de la caz la caz.

 

Vine dragostea pe parcurs, cum spuneau parintii nostri, chiar daca la inceput nu simtim o pasiune mare, insa potrivirea de psihicuri si interese si planuri pe termen lung aduc o intimitate si un atasament care sunt pretioase si care constituie esenta dragostei?

Daca simtim la inceput indragostirea pasionala, se poate ca ea sa se risipeasca peste cateva luni-ani (faza 1 a indragostirii- obsesionala, corespunzatoare dopaminei-serotoninei, asemanatoare drogarii), si atunci vedem ca ne-am inselat si iluzia a disparut?

Sau se poate ca indragostirea totala de la inceput sa treaca in faza a doua, si sa fie o garantie a atasamentului pe viata, a unei relatii excelente?

Si aici depinde de la caz la caz.

 

Cred ca e buna cartea lui Robin Baker, Sperm wars, pentru intelegerea substratului genetic ce ne da batai de cap cu gelozia, alegerea unor parteneri ce se dovedesc a fi gresiti, infidelitatea, nesiguranta sexuale, etc.

 

https://rs718dt.rapidshare.com/#!download|718l33|300925394|Robin_Baker_-_Sperm_Wars.pdf|2849|R~9E1783CB11411CD804E71D5097784CD1

 

O carte buna e Sex Detox de Ian Kerner: oamenii fac azi prea mult sex, prea rapid, prea rutinat, si li se tocesc simturile (de aia unii pot fi tentati sa insele, altii cred ca a murit pasiunea, desi nu e asa). Cura de dezintoxicare de sex e necesara pentru rejuvenarea simturilor (agresate si de viata in metropole, stres, poluare fonica, solicitare tehnologica, etc).

Daca vreti o caut si o pun pe net,e in engleza.

 

 

Why Sex Matters: A Darwinian Look at Human Behavior, de Bobbi S. Low

http://ifile.it/37gmat/ebooksclub.org__Why_Sex_Matters__A_Darwinian_Look_at_Human_Behavior_.l_56x0x7jxo4.pdf

 

O enciclopedie buna, in 3 volume:

Sex and Sexuality, de Richard D. McAnulty, M. Michele Burnette

http://ifile.it/fe0vqh/ebooksclub.org__Sex_and_Sexuality__Three_Volumes.l_56x0x7jxo4.pdf

 

Biological Substrates Of Human Sexuality, de Janet Shibley Hyde

http://ifile.it/bpdqkz/ebooksclub.org__Biological_Substrates_Of_Human_Sexuality.l_56x0x7jxo4.pdf

 

Pentru trucuri utile, sexoloaga si psiholoaga Anne Hooper e foarte buna, are multe carti pe net.

 

Alte carti bune:

Dr Tatiana advice to all creation -evolutionary sex.

 

Wilhelm Stekel, Psihologia eroticii feminine si Psihologia eroticii masculine

 

Mathematics and Sex, de Clio Cresswell

 

Unii au nevoie de carti de genul, pentru reinnoirea simturilor : Hugh deBeer, "269 sex plays", si "269 sex games".

 

Cei ce vor si mai multa intimitate, comunicare pe plan emotional, pot aplica tips-urile de la:

http://www.theromantic.com/ideas.htm (eliberarea emotionala aduce eliberare sexuala).

 

Subiectul e foarte vast.

Sexualitatea a trecut prin niste transformari radicale in secolul XX, generate de revolutia pilulei, de globalizare, de pornografie (o chestie care ne atinge pe toti fie ca vrem fie ca nu), de chestiunile ridicate de identitate si rol, de impactul medicamentelor si al tratamentelor endocrine-biochimice, de schimbarea legilor referitoare la sex (ex. varsta consimtamantului sexual, care scade peste tot, -desi fetele la 15-16 sunt destul de necoapte emotional pt a face fata la toate delicatele probleme ale unui substrat atat de important, si din pacate neinformate bine asupra problemelor de sex neprotejat, boli, manipulare, avort, abandon scolar, etc), etc.

 

 

Ideea mea este ca e bine sa fii informat, pentru ca dupa ce depasesti orizontul informatiilor ti se deschid niste perspective in care poti sa te joci cu posibilitatile aduse de modernism.

 

Daca vreti cartile de mai sus, spuneti-mi, le cam am in engleza.

Edited by Kosmotro
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cred ca nu putem ignora substratul genetic-biochimic al sexualitatii.

Daca ne uitam la scopul sexualitatii de-a lungul milioanelor de ani, el e unul singur: procrearea (dpdv genetic e replicarea genelor, perpetuarea lor, nemurirea lor).

 

Omul insa, spre deosebire de animale care fac sex si apoi nu le mai pasa, este o fiinta constienta de sine. Asta aduce multe perspective in plus.

Procreerea nu este singurul scop al sexualitatii -nici macar la animale. (daca e nevoie,dau cateva clipuri revelatoare cu animale care fac sex cu membrii ai aceluiasi sex -procreerea ca scop al actului fiind fireste exclusa)

 

Nu este adevarat nici ca animalelor nu le mai pasa unele de altele dupa actul sexual -asta depinde de specie,pentru ca sunt multe specii care formeaza cupluri stabile care au grija impreuna de pui,iar unele cupluri se mentin pe toata durata vietii chiar.

Edited by Arcangelo

Share this post


Link to post
Share on other sites

Procreerea nu este singurul scop al sexualitatii -nici macar la animale. (daca e nevoie,dau cateva clipuri revelatoare cu animale care fac sex cu membrii ai aceluiasi sex -procreerea ca scop al actului fiind fireste exclusa)

 

Aici a intervenit Vrajmasul (detalii pe http://www.sfaturiortodoxe.ro/)

Edited by Big Lebowski

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fain . Multam

Share this post


Link to post
Share on other sites

Procreerea nu este singurul scop al sexualitatii -nici macar la animale. (daca e nevoie,dau cateva clipuri revelatoare cu animale care fac sex cu membrii ai aceluiasi sex -procreerea ca scop al actului fiind fireste exclusa)

 

Nu este adevarat nici ca animalelor nu le mai pasa unele de altele dupa actul sexual -asta depinde de specie,pentru ca sunt multe specii care formeaza cupluri stabile care au grija impreuna de pui,iar unele cupluri se mentin pe toata durata vietii chiar.

 

E adevarat ca azi nu mai este unicul scop al sexualitatii, pentru ca azi, omul modern poate, gratie metodelor anticonceptionale, rafinarii hedoniste, sa practice sexualitatea si pentru placerea in sine, pentru autocunoastere si cunoastere a lumii, pentru relationare si autodefinire prin interactiune cu ceilalti, pentru explorarea inconstientului, si pentru multe alte motive (gasiti si voi).

Dar asta e o cucerire relativ recenta. Inainte de aparitia metodelor anticonceptionale, umanitatea nu prea putea evita procrearea, desi prin constiinta de sine a realizat ca placerea poate fi un scop in sine, primand in fata procrearii.

 

Cred ca aducand in discutie procrearea ca nemaifiind motiv unic al sexualitatii te-ai gandit la homosexualitate.

Cand am scris cele de mai sus, m-am gandit si eu cum se poate integra chestiunea homosexualitatii in cele spuse de mine (desi eu m-am referit la heterosexuali in primul rand).

 

Am cunoscut un homosexual, era un tip foarte de treaba, politicos, inteligent, studii de drept.

El de mic avea o scarba fata de fete. Era mic si o fata l-a sarutat la scoala, iar el s-a simtit scarbit ca i-a simtit limba in gura.

In schimb nu are nicio problema cu barbatii.

In acest caz cred ca mecanismele biochimice de care ziceam mai sus functioneaza, numai ca functioneaza invers decat la heterosexuali: homosexualii au aversiune setata "biochimic" fata de feromonii femeilor, si atractie fata de "chimia" barbatilor.

Ce parere ai?

 

Cat priveste cuplurile stabile din lumea animala. Sunt specii ai caror membri formeaza cupluri stabile, dar ele dureaza numai cativa ani, cat timp creste puiul lor. Asta aduce un avantaj evolutiv pentru pui: protejat mai multi ani decat puii altor specii, el are sanse mai mari de supravietuire. Insa dupa ce el creste si devine autonom, isi poate castiga singur hrana perechea se desparte, si fiecare parinte isi cauta alt partener, pentru alt pui, si tot asa.

Diferenta e ca in lumea animala puiul se maturizeaza in maxim cativa ani. Omul e singura specie in care puii (copiii) au nevoie de foarte multi ani pentru maturizare: in lumea complexa adusa de civilizatie copilul nu isi poate castiga hrana singur decat pe la pubertate (daca e intr-un trib in salbaticie) sau dupa adolescenta (daca e in vreun mediu rural), dar in civilizatiile avansate el trebuie sa faca si facultate, studii postuniversitare, si abia apoi poate sa aiba un job ca sa se intretina singur.

Civilizatia a adus pentru oameni cresterea perioadei in care cuplul e bine sa ramana fixat pentru binele copilului, pe masura ce cresterea complexitatii a impins neotenia tot mai departe.

 

Speciile animale la care cuplul ramane stabil pe viata sunt foarte rare.

Edited by Kosmotro
  • Upvote 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu zic ca trebuie ajutat copilul sa creasca si sa isi dobandeasca autonomia

 

Apropo de asta ... daca copilul creste la orfelinat in primii trei ani de viata .. privat de afectiunea si laptele mamei cum se dezvolta psihosexualitatea lui?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu zic ca trebuie ajutat copilul sa creasca si sa isi dobandeasca autonomia

 

Apropo de asta ... daca copilul creste la orfelinat in primii trei ani de viata .. privat de afectiunea si laptele mamei cum se dezvolta psihosexualitatea lui?

da, si eu sunt de parere ca un copil trebuie tratat cu demnitate, poate ca au adult in devenire.

 

Desi psihanalistii spun ca sexualitatea infantila tine si de stadiul oral si anal (primii 3 ani din viata) si poate au dreptate, eu cred ca stadiul definitoriu in acest sens este cel falic (3-6 ani), unde apare complexul Oedip/Electra.

Copilul si-a trait stadiul falic cu niste obiecte stabile, ceea ce ok. Dar in primele doua stadii a avut de-a face cu mai multe obiecte (probabil mai multe ingrijitoare din orfelinat), experientirea Celuilalt a avut mai multe forme.

Nu putem decat sa ne intrebam daca a primit sau nu destula afectiune. Daca a fost intarcat prea devreme sau prea tarziu. Daca a fost lasat sa experimenteze placerea de a se murdari cu caca sau puterea pe care o are asupra mediului prin caca. Copilul isi poate da seama ca Celalalt asteapta caca de la el si, in functie de iubirea primita de la acesta, poate sa ii dea sau nu ceea ce isi doreste.

Acesti factori structureaza personalitatea copilului, ii inhiba sau nu agresivitatea (daca e intarcat prea devreme, ii inhiba agresivitatea), il transforma intr-un narcisist ce crede ca totul i se cuvine (asta in cazul in care e intarcat prea tarziu),ii determina atitudinea autoplastica sau aloplastica in fata lumii, etc.

 

Daca a crescut la orfelinat nu stiu daca mai poate afla lucrurile astea.

Edited by Hypathia
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

A facut o regresie si la orfelinat erau tratati tare urat . erau certati . nu aveau voie . copilul deschidea usile pt alti copii ca sa i salveze . o amintire a copilului e o usa care se inchide

 

a si nu erau hraniti bine deloc . aveau o chestie din tabla din care mancau . atat

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×