povestea vorbei a scris:Multumesc pentru ca te-ai deschis fata de mine! Hai sa vedem daca poti sa ma ajuti in continuare in a intelege mai bine compulsiunea; nimeni nu a reusit sa ma ajute pana acum! Nu o luam la propriu, ci doar pentru a intelege un fenomen de care toti suferim.
Tu ai o anumita conduita exterioara si o anumita conduita interioara.
Conduita exterioara vizavi de persoana in cauza, e una formala, a, oarece bunacuviinta; dar, conduita interioara? iata ea e una ce iti e impusa de anumite forte interioare (obsesionale in masura mai mare sau mai mica in functie de cat de mult ai ajuns a fi prizonier) ce, datorita educatiei insusita pe intreg parcursul vietii de la toti factorii ce ti-au provocat invatare, inclusiv mediul ce esti tu si mediul social-uman, precum si datorita predispozitiilor, se si erijeaza in a face din tine pe "iritatul" (asa cum ai spus); acauma, daca nu dai curs in a-ti implini cele catre care, fortele interne ce fac din tine un iritat, te imping, se manifesta angoasa compulsiunii in care ai tendinta a te afla; adica, ai vrea pe undeva sa ii desumfli roata si simti angoasa ca nu o poti face, frustrarea, ea e angoasa care te ameninta si te tine sub forta obsesionala ce iti provoaca iritare.
Daca ai face-o nu ai mai fi iritat, te-ai descarca.
Dar nu cred ca acesta e modalitatea de rezolvare, e ca si cand am trata efectul, zic eu.
Mi-a atras atentia postarea asta de azi, insa m-am gandit sa raspund de acasa, cand voi fi linistita, ca altfel n-o s-o fac asa cum as vrea. O sa incerc acum, desi sunt cam obosita si s-ar putea ca din cauza asta sa nu-mi iese cum mi-as dori.
Majoritatea oamenilor se crede buricul universului si si-ar dori sa fie intelesi perfect de ceilalti si ceilalti sa le satisfaca dorintele lor. Numai ca dorintele oricarui om vin, mai mereu, in contradictie cu dorintele semenilor lui. Daca fiecare s-ar comporta precum si-ar dori, ar fi un haos total. Prea multa abtinere duce, cum spui tu, la frustrari, dar tot la frustrari duce si incercarea de a te comporta mereu asa cum iti doresti, pt. ca negasind in ceilalti un raspuns favorabil, raspunsul dorit de tine, tot un frustrat ajungi. Parerea mea este ca trebuie sa incerci sa te comporti asa cum iti vine doar cu cine simti ca esti pe aceeasi lungime de unda, iar atunci cand constati ca nu mai exista comunicare, sa incetezi sa mai faci asta. Cu restul oamenilor trebuie sa te comporti retinut, nu are rost nici sa-i indispui si nici sa le dai ocazia sa te indispuna. Nici nu trebuie sa te apropii de ei. De altfel, paranoia din mine spune asta, cred ca e mai bine sa ai cat mai putini apropiati posibili.
Nu prea am reusit sa transmit ce-am vrut. Poate maine, cand sunt mai odihnita, o sa pot face asta.
curat-murdar coane! 
)
