Ca sa putem aprecia intentile clasei politice trebuie sa vedem care sunt interesele autoritatilor locale si ale puterii centrale. Miza este puterea si influenta pentru a administra resursele dispersate in teritoriu.
Practic adminstrarea are trei activitati importante
1. – politicile fiscale, sau nivelului fiscalitatii (determina volumul sumelor adminstrate), care pot fi stabilite:
a) unitar pe intreaga tara
b) la nivel regional
2. -colectarea contributilor – incasarea impozitelor si taxelor se poate face:
a) de autoritatile regionale
b) de catre un organism central cu agentii in regiune
3. – consumarea sau redistribuirea taxelor si impozitelor colectate
a) din surse propri ale regiunii
b) din redistribuire de la un fond central
c) din surse atrase
Politica fiscala este unitara stabilita in Parlamentul de la Bucuresti, colectarea se face centralizat prin intermediul Directieie Generale a Finantelor Publice, a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), a Casei Nationale de Pensii si Asigurari de Sanatate (CNPAS), toate avand agentii judetene sau teritoriale.
Au fost prevazute impozite locale insuficiente pentru necesarul judetelor, necesar completat prin redistribuire pe baza legii Bugetului de Stat si a bugetului la dispozitia Premierului.
Romania are un sistem adminstrativ supercentralizat, pentru ca statul centralizat se caracterizeaza prin stabilirea unitara a fiscalitatii si redistribuirea arbitrara a resuserelor colectate la centru.
Romania a mostenit si a conservat forma statala centralizata, care ne-a adus la faliment. Tarile care au facut reforme de descentralizare nu au avut parte de o criza de amploarea Romaniei. Practic politica falimentara centralizata, interventia masiva a Bucurestiului in adminstrarea/praduirea resurselor a dus la dezastrul actual si la aceast dezastru au participat si partidele de la putere si cele din opozitie.
Ce presupune descentralizarea?
Din schema de mai sus se vede ca se poate descentraliza consumul resurselor, adica stabilirea investitilor si a cheltuielilor adminstrative locale, a celor alocate pentru sanatate, invatamant, institutii,etc…
Descentralizarea consumului ar insemna ca legea bugetului de stat sa prevada pentru fiecare regiune un buget si un buget pentru cheltuielile nationale. Asta presupune ca fiecare primarie sa aiba dreptul sa-si stabileasca numarul de personal si politica salariala proprie, sa nu mai fie o lege de salarizare unitara. De asemenea fiecare consiliu local sa-si stabileasca investitile si prioritatile investitionale, cheltuielile pentru invatamint si sanatate in functie de necesitati.
Descentralizarea colectarii impozitelor si a taxelor poate fi realizata prin intermediu autoritatilor locale. Contributia la fondul de pensii poate fi colectata prin aparatul local in urma unui contract de prestari servicii cu CNPAS sau CNAS. Nu-i nevoie ca fiecare institutie centrala sa aiba retea proprie de colectare a contributilor, si mai nou exista o unificare a colectarii prin intermediul DGFP.
Prin renuntarea la colectarea si redistribuirea de la bugetul central, descentralizarea consumului si a colectarii poate duce la un nivel si mai mare al descentralizarii.
Bugetul central va primii o cota mai mica necesara aparatului central restrans, a armatei etc..
Masura ar duce la debirocratizarea aparatului statului si la reducerea coruptie, pentru ca sursa principala de coruptie este repartizarea fondurilor de la centru, fara criterii obiective. Daca dispare redistribuirea se reduce si coruptia la nivel de stat. Sigur o sa ramana comoponenta coruptie locale, care depinde de calitatea alesilor locali.
Descentralizarea fiscalitatii ar presupune ca regiunile sa aiba dreptul sa-si stabileasca propria politica fiscala. Asta ar face sa existe competitie intre regiuni privind acordarea de facilitati fiscale agentilor economici, pentru atragerea investitilor. Descentralizarea politicilor fiscale implica cel mai inalt grad de autonomie.
Pornind de la aceste criterii se pot evalua propunerile de regionalizare ale PDL si USL.
Daca le veti analiza prin prisma celor de mai sus o sa vedeti ca ambele propuneri mentin centralizarea, influenta autoritara si sufocanta a statului asupra regiunilor.
De ce?
Pentru ca puterea centralizata ofera avantaje celor care o adminstreaza, pe cand puterea fara resurse transforma statul intr-o institutie oarecare.
Razboiul Basescu – USL se duce pentru putere si pentru avantajele ei. Ei nu se razboiesc pentru interesele noastre si se intreaba de ce lumea asista pasiva la razboiul lor.
Practic propunerile lui Basescu si ale USL se pot caracteriza prin “regionalizare DA, descentralizare NU, sau altfel spus
“Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic”.