Nu cred in Dumnezeu, dar el este vinovat pentru tot

M-am tot lovit in ultima perioada de persoane care sustin (cu tarie chiar) ca nu cred in existenta unei divinitati, dar arunca vina asupra ei in caz de nenorociri (mai mult sau mai putin naturale).

Va rog sa nu transformati acest topic intr-o lupta interminabila intre credinciosi si necredinciosi. Aici ma refer la credinta in acea forta superioara.. Dumnezeu, Geea, Alah.. cum vreti sa-i spuneti.

De ce atunci cand se intampla ceva iesit (mai mult sau mai putin) din tiparele normalitatii, strigam la Dumnezeu?

nightwish a scris:

M-am tot lovit in ultima perioada de persoane care sustin (cu tarie chiar) ca nu cred in existenta unei divinitati, dar arunca vina asupra ei in caz de nenorociri (mai mult sau mai putin naturale).

Inconsecvenţă în cel mai bun caz. Dar nu uita că şi credincioşii dau vina pe codiţa necurată a lui Michiduţă.

Refuzul de a accepta asumarea propriilor greşeli. Neputinţa de a înţelege cauzele producerii fenomenelor.

P.S. Eu nu am întalnit asemenea cazuri.

In acest moment, am in minte o persoana anume. Uneori imi aduce aminte de mine, cum gandeam acum cativa ani.. cand nu puteam sa inteleg de ce exista suferinta pe lume, de ce mor copiii de mici, de ce etc.. multe intrebari de genul asta.

Apoi am invatat ca adevarul e altul fata de cum consideram eu.. si incet.. am inteles.

Pana intr-un punct, acum, e amuzant sa-i vezi cum se leaga de Dumnezeu doar atunci cand sunt suparati, tristi, nefericiti, bolnavi etc.

Marinel a scris:

Dar nu uita că şi credincioşii dau vina pe codiţa necurată a lui Michiduţă.

Refuzul de a accepta asumarea propriilor greşeli. Neputinţa de a

...acceptam sau nu, suntem defapt copiii lui Dumnezeu...datorita Lui respiram...raportat la o scara mai marunta dar cu aceeasi valoare as raspunde tot printr-o intrebare...de ce atunci cand se intampla o nenorocire, primul lucru la care ne gandim e mama?...

...e ceva in subconstientul nostru care ne ghideaza spre radacini, indiferent de relatia pe care o avem cu mama noastra...la fel e si cu Dumnezeu...

Frumoasa alegorie.

Dar o sa vina cineva sa zica.. da, dar mama e reala, e vie.. e fizic aici, o vad, o ating etc.. pe cand Dumnezeu, nu.

nightwish a scris:

M-am tot lovit in ultima perioada de persoane care sustin (cu tarie chiar) ca nu cred in existenta unei divinitati, dar arunca vina asupra ei in caz de nenorociri (mai mult sau mai putin naturale).

Poate ca "neconcordantele" provin tocmai din lupta interioara ce se duce intre a crede si a nu crede in acea divinitate?

Insa cel putin la fel de interesante mi se par cele ale credinciosilor in Dumnezeu, care dau vina pe el in toate situatiile, spunand:Asa a vrut Dumnezeu sa fie! Ignorand ca subiectul "traversase" strada in zig-zag mort de beat inainte de a fi lovit de masina...de exemplu.

nightwish a scris:

De ce atunci cand se intampla ceva iesit (mai mult sau mai putin) din tiparele normalitatii, strigam la Dumnezeu?

Eu nu strig. Cei care striga sunt credinciosi. :)

nightwish a scris:

M-am tot lovit in ultima perioada de persoane care sustin (cu tarie chiar) ca nu cred in existenta unei divinitati, dar arunca vina asupra ei in caz de nenorociri (mai mult sau mai putin naturale).

Nu ai inteles tu tocmai esentialul: nu cred in Dumnezeu, dar, daca ar exista, ceea ce exista, nu poate fi decat 'capodopera' lui.

Mai haiosi sunt credinciosii, care, in naivitatea si slabiciunea lor de caracter, cred in Dumnezeu Atotputernicul, insa se considera ei vinovati de asa-zisele 'pacate'.

Ce te faci insa daca Dumnezeu pus in situatia sa raspunda ,ar zice: "Asa vrea muschii mei.Probleme Gogule?"

Desi nu sunt un credincios veritabil, incerc sa ma pun in situatia unuia si sa nu judec divinitatea.Daca este sa simplificam lucrurile ,haideti sa reducem totul la Decalog.Este de la Dumnezeu zic credinciosii.Ce s-ar intampla daca toata lumea l-ar respecta?! Ar mai fi motive de nemultumire fata de Dumnezeu?

Sa cred in care dintre Dumnezei?!

In aceste momente sublime traite de minunata umanitate, exista mii de Dumnezei, milioane de ingeri, zeci de arhangheli si legiuni de sfinti canonizati. Deci avem material suficient in care sa aruncam cu pietre. Unde-i problema?