Boli psihice cu baza fizica

Posibil sa nu aiba nici o legatura una cu alta, si pur si simplu sa se fi agravat situatia lui odata cu trecerea timpului?

Fernanda... a scris:

un schizofrenic cred ca ar avea acelasi comportament atat acasa cat si in societate. totusi tind sa cred ca boala lui nu are nicio legatura cu accidentul.

Psihopat atunci. Astia par normali unde vor ei si cu cine vor ei. Cu victimele lor insa sunt complet anormali. Spre rusinea mea, nu am vazut <EM>Tacerea mieilor,</EM> am auzit doar cate ceva despre el.<EM> </EM>Hannibal Lector cum era in societate, pe strada, la supermarket?<BR><BR><BR>

Kussty a scris:

Posibil sa nu aiba nici o legatura una cu alta, si pur si simplu sa se fi agravat situatia lui odata cu trecerea timpului?

nici eu nu cred ca e vreo legatura, iar boala e normal sa se agraveze daca nu e tratata.

Allexandrra a scris:

Psihopat atunci. Astia par normali unde vor ei si cu cine vor ei. Cu victimele lor insa sunt complet anormali. Spre rusinea mea, nu am vazut <EM>Tacerea mieilor,</EM> am auzit doar cate ceva despre el.<EM> </EM>Hannibal Lector cum era in societate, pe strada, la supermarket?<BR><BR><BR>

nu mai tin minte filmul :)

Fernanda... a scris:

nici eu nu cred ca e vreo legatura, iar boala e normal sa se agraveze daca nu e tratata.

Cum tratezi paternurile comportamentale invatate de la nastere si pana la data decompensarii? Si cu cine sa le tratezi atat timp cat aceste paternuri sunt specifice unui tinut geografic, unei familii anume, iar psihoterapeutul de cele mai multe ori nu are habar de aceste deviatii inconstiente de comportament. Poate fi chiar el luat prin surprindere si pus la colt de jocurile manipulative ale pacientului. E mai usor sa iei pastile, pana intr-o buna zi, cand computerul face poc de la atata minciuna de sine si agresivitate mascata.

Fernanda... a scris:

nu mai tin minte filmul :)

nici nu e necesar, acolo e vorba de agresivitate fizica, ori cea mai perfida e agresivitatea non verbala si verbala, cu ambivalente sentimentale si proiectii. Imagineaza-ti ca te-ai nascut intr-o familie unde se practica urmatoarele paternuri de relationare

http://www.psihologi.../jocuripsi.html

din asa ceva apare psihopatia in cel mai bun caz, si in cel mai rau caz decompensarea psihotica

sau, educatia facuta cu bataia sau alte conditionari

http://www.psihologi....com/sisif.html

si exemplele pot fi multe...

ca sa te salvezi din boala psihica, trebuie sa fi extrem de inteligent, perseverent si puternic ca structura, ori tocmai aceste calitati lipsesc uneori copiilor cu parinti psihopati, de aceea acesti copii decompenseaza sau se sinucid

Big Lebowski a scris:

Excelent site , Big, nota douazeci pentru munca depusa. Sper ca nu ramai cu munca patriotica.

Dar intrebarea topicului era daca un pisholog, psihiatru, psihoterapeut poate sa refuze un caz pe motivul ca acesta are o boala f-i-z-i-o-l-o-g-i-c-a ,( parca asa se scrie, nu Sheeva ? :flowers: ) . Daca omul are hepatita si o ia razna si vrea sa faca terapie, tu ii zici aa, nasol de tine, esti bolnav, e normal sa fii nebun, vindeca-te intai de hepatita si dup-aia stam de vorba? ( am dat un exemplu de boala la intamplare)

Apodonos a scris:

Dar intrebarea topicului era daca un pisholog, psihiatru, psihoterapeut poate sa refuze un caz pe motivul ca acesta are o boala f-i-z-i-o-l-o-g-i-c-a ,( parca asa se scrie, nu Sheeva ? :flowers: ) . Daca omul are hepatita si o ia razna si vrea sa faca terapie, tu ii zici aa, nasol de tine, esti bolnav, e normal sa fii nebun, vindeca-te intai de hepatita si dup-aia stam de vorba? ( am dat un exemplu de boala la intamplare)

Psihologii/psihiatrii pot refuza un anumit caz daca se simt depasiti de situatie, daca nu vor un caz de genul, daca nu vor pur si simplu, dar faptul ca are o afectiune fiziologica nu este un motiv pentur a face asta. Au dreptul sa refuze un caz cu alte cuvinte.

Ar trebui sa te gandesti ca exista psihologi pe sectiile de oncologie, exista pentru cei cu HIV sau alte afectiuni neplacute, ei nu refuza cazul pentru ca acei clienti au o afectiune ci le accepta pentru ca acei oameni au nevoie de sustinere.

Psihiatrii nu inteleg cauza bolilor psihice. Nu vad padurea din cauza copacilor. In psihiatrie efectul devine cauza. Si musai sa fie localizat, cerebral.

De exemplu: "patologia complexului hipotalamus – regiunea frontală a scoarței cerebrale induce nevroza isterică sau cea obsesivă, pe când disfuncția complexului hipocamp - amigdalar provoacă neurastenia"

http://ro.wikipedia....ki/Nevroz%C4%83

Terapeutul meu spunea ca "simptomul nu e tembel". Medicatia psihiatrica actioneaza in sensul ca blocheaza simptomatologia psihica, care e declansata de factori psihologici. Blocand reactiile naturale si "normale" ale psihicului/creierului la factorii stresori de mediu social si familial, functiile psihice se descompun. Astfel ca psihiatrii se mira cum pacientii lor dezvolta un episod psihotic final si ireversibil, desi au crescut doza de antipsihotic, sau au schimbat medicatia. Mergand la psihiatrii in Romania, veti observa ca ei fac 3 lucruri, ASCULTA, si TAC. Dupa care PRESCRIU reteta. De exemplu daca suferi de depresie de intensitate psihotica, iti vor administra zyprexa. Dupa 1-2 ani, daca incepi sa tremuri, iti vor prescrie si un antiparkinsonian. Daca esti depresiv, iti vor prescrie cipralex sau prozac, dupa 1-2 ani daca se inverseaza tabloul clinic din depresie spre manie, iti vor da litiu, ori seroquel daca e bipolara. Desi cauzele sunt mai totdeauna spihologice, ei tac si scriu. Rezultatul este amânarea nebuniei. Secretul in bolile psihice din NPI este ca in spatele bolnavilor se afla influenta unui mediu familial bolnav care exercita o presiune continua, pe principiul vaselor comunicante sau al cartofului fierbinte "na-ti-o tie". Mai tarziu, la pubertate si maturitate, bolile psihice se pot autointretine in functie de ceea ce s-a semanat in copilarie. Unii decompenseaza mai tarziu, samânta răului incolteste la maturitate, insa daca s-ar analiza cazul s-ar vedea ca acesti oameni erau decompensati emotional (psihologic) inca din mica copilarie.

Si acum o sa va exemplific pe mine. In ultimii 10 ani bunica materna a fost total dependenta de mama mea. Am vazut cum se poarta mama cu bunica si am conchis cum se purta cu mine cand aveam 1-2 ani. Perioada respectiva nu mi-o mai amintesc, decat din spusele maicamii. Ea spune ca atunci, la 1-2 ani, ma intorceam cu fundul in sus, in patut, bagam fruntea in perina si ma leganam inainte si inapoi maraind. Mama mea nu suporta ca un om sa fie neajutorat, si ea sa il ingrijeasca. Se vaieta, se revolta, reproseaza, acuza, etc. Asadar in perioada in care se formeaza increderea in mediul social exterior, primeam NEACCEPTARE. Dragostea inseamna ACCEPTARE. Asa am alunecat spre egocentrism si narcisism, cum am constatat mai tarziu, pentru a compensa lipsa dragostei materne. Model aveam in familie, tatal. Totusi, de multe ori stau si ma intreb, oare doar vina lor este, sau si a mea? Se spune ca totdeauna la boala psihica implica mediul si structura. Se pare ca structura, desi am mostenit-o, trebuie sa mi-o asum. Educatia sa mi-o schimb. Dar cu ce resurse?

Ce spun cercetatorii americani despre STRUCTURA+MEDIU

Impact of Early Childhood Adversity on the Brain

Cercetatorii americani http://psychiatry.jw...?q=etoc_jwpsychspun ca problemele de adversitate din copilarie vis-a-vis de parinti modifica lungimea telomerilor cromozomilor. Pana la varsta de 17,5 ani cand am decompensat in depresie majora, am manifestat toate simptomele narcisismului plus izolare sociala, socializarea mea rezumandu-se la parazitare, jocuri psihologice si violenta fizica. De atunci, din 1991, simptomele au ramas constante si vitalitatea s-a diminuat constant. Am constatat ca in timp ce eu avansez spre depresie majora, parintii avanseaza spre manie. Ce concluzie as putea sa trag decat ca eu si ceilalti copii (educati de parintii mei), am fost terapeutii parintilor mei. Asa s-au "tratat" ei. In timp ce altii la varsta matura si-au facut o psihoterapie reala, altii au consumat resursele altora. Iar la batranete desi au copilul internat la spitalul de nebuni, ei sunt in relativ echilibru. Ganditi-va la asta. Cine va pedepsi toate aceste delicte majore? Ceausescu a inrobit 25 de ani un popor (care acum realizez ca a meritat-o) si in 2-3 minute a fost mort. O armata intreaga de ceausesti i-a luat locul. Ba mai rau, occidentalii si-au mutat aici uzinele si ne exploateaza in schimbul unor salarii de 220 euro. Cei cu adevarat valorosi sunt liberi sa avanseze, sa emigreze. Celor fara minte li se zdrobesc oasele in multinationale. Asta vi se pare just?

Big Lebowski a scris:

Totusi, de multe ori stau si ma intreb, oare doar vina lor este, sau si a mea? Se spune ca totdeauna la boala psihica implica mediul si structura. Se pare ca structura, desi am mostenit-o, trebuie sa mi-o asum. Educatia sa mi-o schimb. Dar cu ce resurse?

De aceea narcisismul, egocentrismul, miniuna de sine, supraadaptarea sunt numite mecanisme de adaptare. Pentru ca, cu informatiile pe care le aveai atunci, asta era calea cea mai sigura pentru a supravietui si a obtime macar putin din (sau macar iluzia de a avea) ceea ce doreai si aveai nevoie. Daca n-ai fi citit carti, facut terapie, ai fi trait si relationat si acum ca si atunci, daca mai traiai pana acum. Nimeni nu este destul de inteligent pentru a iesi singur din haosul emotional si mental al unui mediu bolnav, toti avem nevoie de informatie si uneori sprijin din exterior. Oamenii foarte rar se schimba (poti constatat si tu) si cei mai multi dintre cei bolnavi emotional, cu dependente, compulsii, asa ramna toataviata si in cele din urma mor din cauze asociate cu boala lor.

cu respect pt participantii la discutie, doresc sa atrag atentia referitor la cazul cu tumora pe creier, ca incercarile de diagnosticare formulate sunt, din pacate, caracteristice medicilor psihiatrii pe care ii condamnati in mod justifcat! adevarata cauza a simptomatiei persoanei sta tocmai in existenta acelei tumori!!! ea este generatoarea de disfunctionalitati psihice prin insasi presiunea locala pe care o exercita. se pare ca imposibilitatea de interventie chirurgicala in acest sens formulata la inceput, este de alta natura, banuiesc doar, insa raman la parerea ca existenta ei este cauza.

Valerspin a scris:

adevarata cauza a simptomatiei persoanei sta tocmai in existenta acelei tumori!!! ea este generatoarea de disfunctionalitati psihice prin insasi presiunea locala pe care o exercita

Da, asa e. Stiu cazuri. Tumorile au efecte asupra manifestarii psihice.

Dar in cazul de fata cred ca era bine si sa se faca si o inventariere a istoriei personale, din copilarie si pana in prezent, o integrare a problemelor familiei, a problemelor din generatie in generatie. Pentru ca se pot descoperi multe lucruri relevante.

Or, tocmai asta nu stim noi aici, si nici nu putem sti.

Adica e posibil ca tumorea sa fie responsabila de toate efectele.

Dar e posibil si ca tumorea sa fie doar declansatorul pentru o predispozitie mai veche.

E posibil ca sa fi existat un fond de latenta cu mult inainte, iar tumoarea a produs niste schimbari biochimice care s-au tradus pentru bolnav in niste schimbari de personalitate: el vede ca "se poate si asa", si isi da drumul fara ca Supraeul sau alte mecanisme de autoreglare sa isi mai faca datoria.

Ar fi trebuit ca psihiatrul sa trimita bolnavul si la psiholog, care sa faca un tablou general cat mai precis, si sa colaboreze amandoi cu un neurolog bun. Toti trei, sfatuindu-se, pot lua o decizie in privinta medicamentatiei si a tratamentului psihologic. Dar astea sunt chestii de prin Doctor House si Mental (luarea unei decizii de tratament in comun, intre specialisti), in Romania inca suntem la nivel de vraci.