"Totul despre mici. Povestea celui mai apreciat preparat de 1 Mai. Rețeta micilor și cum nu mai sunt doar ai românilor"
Rețeta micilor și cum nu sunt doar ai românilor
Micii nu sunt o specialitate exclusiv românească, regăsindu-se și în meniul grecilor, sârbilor, croaților, turcilor și al bulgarilor. Înainte, aceștia nu se făceau din carne de porc sau vită, cum se fac acum. Era folosit doar mânzatul, iar prepararea lor dura câteva zile. Apoi se prăjeau. Compoziţia consta în muşchi de mânzat, gât de mânzat şi pulpă de oaie. Acestea se mărunţeau, apoi se adăugau condimentele – sare, piper şi cimbru, plus zeamă de oase pentru omogenizare, dar şi bicarbonat de sodiu şi sifon. Compoziţia se amesteca şi se pune la rece. După aceea, timp de 3-4 zile se pune sifon şi zeamă de oase şi se amestecă, se punea şi ulei, iar compozaţia se acoperă cât timp stau la frigider. Abia după cele 3-4 zile se puneau pe grătar.
Exista riscul ca Uniunea Europeană să ne lase fără mici, Comisia Europeană neacceptând ca în reţeta tradiţională de mici să existe bicarbonat. Însă, în luna februarie 2020, micii româneşti au învins la Bruxelles. Comisia Europeană a permis prepararea micilor după reţeta tradiţională.
*Pe cine controleaza Uniunea Europeana in bucatarie ce baga in mici???* Ei sa-si faca de care vor ...

daca i-ai facut din piept de pui.... sau ai pus si vita in ei?