Mda... o non-fiinta se defineste prin munca si utilitate, o fiinta se defineste prin relatii sociale si activitati independente gen reparat in (expresie urata) motocicleta aia ca trece sezonul si eu raman neplimbat pe anu' asta 
Gandirea. Cum iti poti folosi creierul?
Început de Aseneth, Lun 9 mai 2011 · 135 răspunsuri · 15.893 vizualizări
Scorpionul_Rosu a scris:Mda... o non-fiinta se defineste prin munca si utilitate, o fiinta se defineste prin relatii sociale si activitati independente gen reparat in (expresie urata) motocicleta aia ca trece sezonul si eu raman neplimbat pe anu' asta
depinde ce valori i-au fost transmise acelei fiinte.
Doar stii si tu ca unii parinti transmit copiilor valori precum importanta statutului social, utilitatea intr-o societate, multitudinea de relatii cu oameni sus-pusi, grosimea portofelului direct proportionala cu valoarea ta ca om... e un adevar dureros.
Pe cand alti parinti transmit copiilor valori precum felul autentic si viu in care traiesti, bucuria de a trai, puterea de a exprima ceea ce simti, echilibrul dintre curaj si respect etc.
Un batran care face parte din prima categorie si care si-a gasit sensul vietii in munca lui e greu sa evite sentimentul inutilitatii, pt ca altceva nu stie, nu a fost invatat.
Editat Dum 22 mai 2011 12:34
gargbird a scris:
Nu caut sa fiu psiholog pe acest forum sau sa fiu validata, dar iti multumesc pentru parere... Si poate ar trebui sa iti reamintesc ca pe forum se discuta ideile si nu se fac atacuri la persoana ;)
Acum revenind la partea cu folosirea creierului: un element care ar putea sa ne antreneze creierul ar fi jocul. Jocul iti permite sa iti dezvolti creativitatea si imaginatia.
gargbird a scris:Din punctul meu de vedere nu ai dreptate si excelezi in folosirea limbajului de lemn si a sofismelor. Nu te supara, e o parere pur personala si subiectiva.
Cert e ca nu as plati niciodata pentru o consultatie la cabinetul tau.
Never.
Never-ever.
Iar acum ma voi deghiza in neant.
Caramba. :boss:
Gargbird, tu nu ai dreptate. Inutilitatea nu este sinonim pentru depresie. De unde vii tu cu chestiile astea? Ai stat si ai cugetat mult?
Si nu vad rostul pentru care vii aici cu un ton superior, de om care le stie pe toate. Joci rolul "enervantului" ca sa te autovalidezi prin reactiile primite? Rolul asta l-ai jucat cand erai copilas, si ai tras multe foloase, si acum il folosesti SI CAND NU E CAZUL? Altfel nu stii sa te valorizezi? De ce? Pentru ca nu poti altfel sa iti argumentezi nonsensurile?
Folosesti erori de logica in argumentatia ta, precum substituirea unor termeni neechivalenti, generalizarea, apelul la autoritate sau la argumente ce tin de persoana si nu au relevanta in contextul pur ideatic al discutiei.
Nu ma mir ca Salvie iti canta in struna, ca si ea are aceeasi gandire.
Editat Dum 22 mai 2011 12:58
PourMoi a scris:Nu caut sa fiu psiholog pe acest forum sau sa fiu validata, dar iti multumesc pentru parere... Si poate ar trebui sa iti reamintesc ca pe forum se discuta ideile si nu se fac atacuri la persoana ;)
Acum revenind la partea cu folosirea creierului: un element care ar putea sa ne antreneze creierul ar fi jocul. Jocul iti permite sa iti dezvolti creativitatea si imaginatia.
Mai cu seama sahul, cu e dealtfel denumit- sportul mintii!
Hypathia a scris:Pe cand alti parinti transmit copiilor valori precum felul autentic si viu in care traiesti, bucuria de a trai, puterea de a exprima ceea ce simti, echilibrul dintre curaj si respect etc.
In viata mi-a placut sa fac cate un pic din toate, mai concret, imi place sa muncesc, dar si sa ma distrez.
Hypathia a scris:depinde ce valori i-au fost transmise acelei fiinte.
Doar stii si tu ca unii parinti transmit copiilor valori precum importanta statutului social, utilitatea intr-o societate, multitudinea de relatii cu oameni sus-pusi, grosimea portofelului direct proportionala cu valoarea ta ca om... e un adevar dureros.
Pe cand alti parinti transmit copiilor valori precum felul autentic si viu in care traiesti, bucuria de a trai, puterea de a exprima ceea ce simti, echilibrul dintre curaj si respect etc.
Un batran care face parte din prima categorie si care si-a gasit sensul vietii in munca lui e greu sa evite sentimentul inutilitatii, pt ca altceva nu stie, nu a fost invatat.
Da, unii parinti mai prosti asa, si in multe cazuri, mai olteni(tipati cat vreti, regiunea aia e blestemata din cauza mentalitatii primitive mai rau decat restul regiunilor).
Ai mei nu au stiut exact ce sa imi transmita asa ca m-au lasat sa aleg, d-aia in ciuda tuturor problemelor lor, si a defectelor din educatie, i-am iertat. Faptul ca m-au lasat sa aleg, si pe mine si pe fratele meu, cred ca le-a cauzat unele probleme interne, deci, ei sunt Parinti, atat timp cat binele meu a fost mai presus decat binele lor intern. Si asa vor ramane.
Kosmotro a scris:Gargbird,...
Man, in psihologie exista si vreo ramura care studiaza emotiile si modul cum un om percepe ceva dpdv emotional ?
PourMoi a scris:
Scuza-ma, dar am dat o pagina inapoi si am observat ca deja spusesesi de sah.
Candva, dimineata cand ma trezeam,la cafea, imi placea la nebunie sa completez cate doua integrame "maxim", si apoi ma duceam la munca.Avea darul de a ma trezii instantaneu.
Hypathia a scris:depinde ce valori i-au fost transmise acelei fiinte.
Doar stii si tu ca unii parinti transmit copiilor valori precum importanta statutului social, utilitatea intr-o societate, multitudinea de relatii cu oameni sus-pusi, grosimea portofelului direct proportionala cu valoarea ta ca om... e un adevar dureros.
Pe cand alti parinti transmit copiilor valori precum felul autentic si viu in care traiesti, bucuria de a trai, puterea de a exprima ceea ce simti, echilibrul dintre curaj si respect etc.
Un batran care face parte din prima categorie si care si-a gasit sensul vietii in munca lui e greu sa evite sentimentul inutilitatii, pt ca altceva nu stie, nu a fost invatat.
Intervin si deprinderile, alimentate o viata intreaga. E de inteles.
Scorpionul_Rosu a scris:Man, in psihologie exista si vreo ramura care studiaza emotiile si modul cum un om percepe ceva dpdv emotional ?
Da, psihologia care se ocupa cu EQ, inteligenta emotionala, Daniel Goleman si altii.
Orice pune in miscare creierul, il solicita, il face activ, este bun. Astfel se evita pierderea de sinapse sau materie cenusie.
O importanta precizare: privitul la televizor nu este o activitate care sa solicite creierul.
Este o ocupatie pasiva, asemanatoare cu transa, care induce unde cerebrale alfa, de atentie INVOLUNTARA.
Dr Friedland a condus o grupa de cercetatori la Case Western Reserve University Hospital of Medicine si la University Hospitals of Cleveland.
A studiat 193 bolnavi de Alzheimer si 358 de prieteni ai lor sanatosi.
A aflat ca bolnavii de Alz. au avut putine activitati care sa-i solicite cerebral, in schimb au privit mult la televizor. El a concluzionat ca privitul la televizor in absenta altor activitati stimulative creste riscul de Alz. cu 250%.
Problema e ca cel care priveste la televizor pe de o parte nu mai are timp sa faca altceva, pe de alta parte nu are creierul solicitat in mod real, ci primeste informatiile pasiv.
Dr. Friedland recomanda vizitarea prietenilor, sport, cantatul la un instrument, jocuri, activitati care sa stimuleze creierul.
Kussty a scris:In viata mi-a placut sa fac cate un pic din toate, mai concret, imi place sa muncesc, dar si sa ma distrez.
nu voiam sa spun pun in evidenta falsa dihotomie munca-distractie. Nu am vrut sa spun ca munca e o non-valoare.
da, trebuia sa precizez ca prima categorie ar transmite copilului ceva de genul "munceste pentru cat mai multi bani, nu conteaza daca iti place sau nu". Iar categoria a doua ar transmite asa "fa ceea ce-ti place. Satisfactiile sunt mai mari daca muncesti ceea ce-ti place."
Scorpionul_Rosu a scris:Da, unii parinti mai prosti asa, si in multe cazuri, mai olteni(tipati cat vreti, regiunea aia e blestemata din cauza mentalitatii primitive mai rau decat restul regiunilor).
Ai mei nu au stiut exact ce sa imi transmita asa ca m-au lasat sa aleg, d-aia in ciuda tuturor problemelor lor, si a defectelor din educatie, i-am iertat. Faptul ca m-au lasat sa aleg, si pe mine si pe fratele meu, cred ca le-a cauzat unele probleme interne, deci, ei sunt Parinti, atat timp cat binele meu a fost mai presus decat binele lor intern. Si asa vor ramane.
inseamna ca nu ai scenariu de viata. Crezi ca e posibil?
Parintii transmit indirect copiilor anumite valori. Chiar daca nu au vorbit pe fata cu tine ce anume considera ei ca e important in viata, astfel de lucruri pot fi transmise indirect prin discutii admirative fata de modul de viata al unei anumite cateogorii de oameni, dispretul pentru categoria cutare, limbaj nonverbal etc.
Copilul crede ca alege singur, dar alege influentat de valorile transmise de parinti indirect.
Editat Dum 22 mai 2011 15:08