Cum poti trai cu revelatii ?

Numenume a scris:

Ironia stii care e? Exista posibilitatea ca si alegerile acestea sa fie tot inductie ca am facem noi alegeri.

Mda.

Prefer sa il citez pe Nastyprimul in loc de raspuns. "Nu poti trai cu revelatii. Sint atit de destabilizatoare, incit trebuie sa te echilibrezi din nou, pe viata normala."

Nici groaza ce-o traiesc , costientizand faptul ca nu pot alege, nu-mi apartine. Prefer atunci sa nu ma mai gandesc la nimic. Sper sa pot. Dar e si un lucru bun in asta, simt un fel de usurare, macar prostiile ce-mi trec prin mintea nu-s ale mele :)

Z e r o a scris:

Mda.

Prefer sa il citez pe Nastyprimul in loc de raspuns. "Nu poti trai cu revelatii. Sint atit de destabilizatoare, incit trebuie sa te echilibrezi din nou, pe viata normala."

Nici groaza ce-o traiesc , costientizand faptul ca nu pot alege, nu-mi apartine. Prefer atunci sa nu ma mai gandesc la nimic. Sper sa pot. Dar e si un lucru bun in asta, simt un fel de usurare, macar prostiile ce-mi trec prin mintea nu-s ale mele :)

E doar o posibilitate nu o certitudine, tot asa ca si evolutionismul, creationismul, solipsismul ...

Indiferent de setul de valori ales ca reper, ramane realitatea proprie de care nu ti se permite despartirea decat probabil prin moarte.

Iar realitatea proprie are 2 componente, cea de a fi constient de tine ca entitate de a fi, si cea de a percepe materialitatea si psihismul (orice traire sau cunoastere).

Numenume a scris:

E doar o posibilitate nu o certitudine, tot asa ca si evolutionismul, creationismul, solipsismul ...

Indiferent de setul de valori ales ca reper, ramane realitatea proprie de care nu ti se permite despartirea decat probabil prin moarte.

Iar realitatea proprie are 2 componente, cea de a fi constient de tine ca entitate de a fi, si cea de a percepe materialitatea si psihismul (orice traire sau cunoastere).

Pe mine tocmai asta ma enerveaza (a se intelege ca exista posibilitatea ca nervii mei sa nu fie ai mei, asa cum nici prostiile mele nu-mi apartin), ca nu avem certitudini. Nu-mi place sa traiesc intruna pe nisipuri miscatoare. :(

Z e r o a scris:

Pe mine tocmai asta ma enerveaza (a se intelege ca exista posibilitatea ca nervii mei sa nu fie ai mei, asa cum nici prostiile mele nu-mi apartin), ca nu avem certitudini. Nu-mi place sa traiesc intruna pe nisipuri miscatoare. :(

Tocmai de aceea am adaugat aceasta:

Numenume a scris:

Indiferent de setul de valori ales ca reper, ramane realitatea proprie de care nu ti se permite despartirea decat probabil prin moarte.

Iar realitatea proprie are 2 componente, cea de a fi constient de tine ca entitate de a fi, si cea de a percepe materialitatea si psihismul (orice traire sau cunoastere).

Realitatea mea, (oricine), constat ca poate fi dureroasa sau suportabila, ori altfel.

Cum am dat exemplul cu senzatia de arsura daca atingi un obiect incins, tot asa orice altceva (din aceasta realitate virtuala sau mai putin virtuala) ofera un feedback, ofera o impresie ca exista liber arbitru (poate chiar este liber arbitru, important e sa ne dam seama de multitudinea variantelor de realitate, nu sa ne impotmolim in una si sa o facem tabu devenind habotnici), iata noi doi avem impresia ca suntem liberi sa facem alegerea de a dialoga, tot asa am avut impresia ca suntem liberi sa nu mai dialogam.

Eu acum am sa fac un gest nebunesc, mi/am introdus un deget intre dinti si il strang cu putere, am rezistat cateva secunde (ma doare si acum), repet experimentul, e inebunitor, sistemul inductor de realitate imi ofera durere ca la balamuc, slava lui, ca ma lasa sa scot degetul din gura si sa scap de durere, "marire tie slavita sursa care nu ma faci sa traiesc nonstop durerea muscaturii".

Numenume a scris:

Tocmai de aceea am adaugat aceasta:

Realitatea mea, (oricine), constat ca poate fi dureroasa sau suportabila, ori altfel.

Cum am dat exemplul cu senzatia de arsura daca atingi un obiect incins, tot asa orice altceva (din aceasta realitate virtuala sau mai putin virtuala) ofera un feedback, ofera o impresie ca exista liber arbitru (poate chiar este liber arbitru, important e sa ne dam seama de multitudinea variantelor de realitate, nu sa ne impotmolim in una si sa o facem tabu devenind habotnici), iata noi doi avem impresia ca suntem liberi sa facem alegerea de a dialoga, tot asa am avut impresia ca suntem liberi sa nu mai dialogam.

Eu acum am sa fac un gest nebunesc, mi/am introdus un deget intre dinti si il strang cu putere, am rezistat cateva secunde (ma doare si acum), repet experimentul, e inebunitor, sistemul inductor de realitate imi ofera durere ca la balamuc, slava lui, ca ma lasa sa scot degetul din gura si sa scap de durere, "marire tie slavita sursa care nu ma faci sa traiesc nonstop durerea muscaturii".

Merci, am priceput. Dar cel mai tare iti multumesc ca m-ai facut sa ma prapadesc de ras, ca am o imaginatie tare suie, viziualizam, pe masura ce citeam, tot ce faceai tu.

scuze pt. off-topic, abc

Z e r o a scris:

Merci, am priceput. Dar cel mai tare iti multumesc ca m-ai facut sa ma prapadesc de ras, ca am o imaginatie tare suie, viziualizam, pe masura ce citeam, tot ce faceai tu.

scuze pt. off-topic, abc

Daca am reusit sa te fac sa razi tot e o realizare pozitiva as zice, in rest ce ai inteles de la mine nu stiu daca iti vor fi de ajutor (desi treptat am inceput sa cred in cele ce le/am zis mai sus), un lucru pot spune, te elibereaza de habotnicie, dar nu (cel putin nu cu usurinta) si de atasamente, obisnuinte, de emotiv sentmentalul nmit negativ (deosebi).

Numenume a scris:

Eu acum am sa fac un gest nebunesc, mi/am introdus un deget intre dinti si il strang cu putere, am rezistat cateva secunde (ma doare si acum), repet experimentul, e inebunitor, sistemul inductor de realitate imi ofera durere ca la balamuc, slava lui, ca ma lasa sa scot degetul din gura si sa scap de durere, "marire tie slavita sursa care nu ma faci sa traiesc nonstop durerea muscaturii".

Sau,daca erai sado-maso sau ceva de genul, ziceai "marire tie slavita sursa ca imi permiti sa traiesc non stop durerea muscaturii,de cate ori vreau eu". Chiar ai ales un exemplu comic,puteai sa zici ceva cu floricele sau chitare ca sa nu ne duca mintea la prostii

Verid a scris:

Sau,daca erai sado-maso sau ceva de genul, ziceai "marire tie slavita sursa ca imi permiti sa traiesc non stop durerea muscaturii,de cate ori vreau eu". Chiar ai ales un exemplu comic,puteai sa zici ceva cu floricele sau chitare ca sa nu ne duca mintea la prostii

Ha, ha, ha, nu ai certitudine ca mintea e cea care ne duce la prostii, doar daca numesti "minte" sursa realitatii, alti spun ca noi suntem sursa realitatii (identificandu/se cu creierul, constiinta, gena etc.), sau fenomenele naturii, soarta, etc.

Numenume a scris:

Daca am reusit sa te fac sa razi tot e o realizare pozitiva as zice, in rest ce ai inteles de la mine nu stiu daca iti vor fi de ajutor (desi treptat am inceput sa cred in cele ce le/am zis mai sus), un lucru pot spune, te elibereaza de habotnicie, dar nu (cel putin nu cu usurinta) si de atasamente, obisnuinte, de emotiv sentmentalul nmit negativ (deosebi).

Nu poti sa ai garantii, totusi, eu cred, nici macar nu mai sunt sigura, ca am deschis gura si am facut ha, ha, ha! Din cate imi amintesc, asta se numeste a rade.

Referitor la partea blodata, nu stiu ce sa mai zic si ce sa mai cred, ma eliberez pe moment si alti 10 au grija sa ma impovareze la loc, cu o sarcina si mai mare. Dar n-am certitudinea ca sunt cu adevarat impovarata, doar mintea mea, care nu e a mea, de fapt, percepe asa.

Abc2009ro a scris:

Nu. Sa zicem ca vreau sa ma duc la magazin. Crezi ca eu vreau ? Nu. Ci substantele alea se plimba prin creier, si in drumul lor imi creeaza mie dorinta de a merge la magazin. Eu nu hotarasc nimic. Eu nu le pot dicta nimic ce sa faca substantelor. Ele imi dicteaza mie ce sa fac.

Raspunsul pe care ti-l dau acum, nu e gandit de mine. Ci substantele reactioneaza in creier dupa anumite reguli, si formuleaza acest raspuns. Eu doar asist la toata aceasta poveste asupra careia nu am niciun control.

Toate substantele au nivelul lor de inteligenta intr