Cum poti trai cu revelatii ?

Cum poti trai cand pe masura ce cunosti tot mai multe despre functionarea lucrurilor, ajungi la concluzia ca tu defapt esti doar o masinarie ? Cand iti dai seama ca n-ai niciun fel de libertati, ca esti conditionat din toate partile. In primul rand esti o fiinta materiala, formata din atomi care respecta legi fizice precise. Apoi macar de ai fi putut tu sa faci ce vrei cu acesti atomi, dar nu. Cum ei sunt guvernati de legile fizice, se combina doar in anumite moduri si te creeaza pe tine dupa anumite tipare derivate din aceste legi. Structurile din care esti compus indeplinesc reguli bine definite, ce au rezultat ca urmare a evolutiei (evolutie condusa la baza tot de legile fizicii).

Fiind oricum doar o masinarie, limitarile impuse de societate chiar nu mai conteaza. Ele sunt oricum tot doar niste interactiuni intre masinarii similare tie, care pe baza unor semnale de intrare, dau anumite raspunsuri.

Practic tu nu existi. Esti doar un fenomen al naturii, cel mai complex, dar tot doar un fenomen. Nici macar lucrurile care te caracterizeaza nu le-ai ales tu. Daca esti o persoana buna, care isi ajuta semenii, care are idealuri de a elimina foametea din lume, tot degeaba. Nu tu ai ales asa. Asa s-a intamplat sa fii. Tu doar asisti la desfasurarea programelor scrise in tine, programe stabilite de dinaintea existentei Universului.

Stiind aceste lucruri, cum mai poti trai ? Ce rost mai are sa traiesti ?

Abc2009ro a scris:

Amuzant titlu ti-ai ales. :)

ai libertatea sa te misti in interiorul cadrului format de legi, nu?

ce vrei, sa fii spirit dezincarnat?

Stii unde o iei razna? La "programe dinaintea existentei Universului".

Altfel as fi fost de acord ca suntem masinarii programate de gene. Egoiste.

(dar chiar si asa ai libertate).

Abc2009ro a scris:

Nu tu ai ales asa. Asa s-a intamplat sa fii. Tu doar asisti la desfasurarea programelor scrise in tine, programe stabilite de dinaintea existentei Universului.

Stiind aceste lucruri, cum mai poti trai ? Ce rost mai are sa traiesti ?

Tu vrei sa spui ca legile fizicii sunt aceleasi, de cand s-a creat universul. Dar ce faci tu in cadrul acestor legi, nu a creat universul, decat cadrul de dezvoltare. Vezi ca nu toti oamenii se dezvolta la fel, nici chiar cei care sunt pusi in conditii similare. Fiecare poate deveni de la 0 la 180 de grade, in functie de contributia personala. Te asigur ca avem pentru ce trai, daca o facem cu responsabilitate. Nu ne comanda nimeni, dar asa e mai bine daca suntem in cautarea fericirii.

Organismul viu este suveran asupra legitatii fenomenelor fizice prin faptul ca este constient, intr-o mai mica sau mare masura, de structura lor. Iar din faptul ca organismul viu nu poate trece peste limitarile impuse de structura realitatii nu deriva strict faptul ca este condamnat fiind astfel la gratia lor. Nu ;este decizia lui de a se folosi de existenta lor drept o constanta in propriu-i beneficiu. Stau si ma gandesc, cum ar fi ca regulile desfasurarii realitatii sa se schimbe permanent si sa fim nevoiti sa fim la gratia lor in conditiile astea. Il gasesc drept un scenariu mult mai sumbru.

E ca in cazul unui joc cu reguli stricte, asa cum e sahul. Toate piesele sunt libere sa efectueze miscari in masura in care le permite legitatea mediului in care se desfasoara. Putem intelege pionii ca fiind formele primitive de viata care nu inteleg mare lucru din real, dar isi manifesta liberul arbitru in masura in care le permite constiinta lor saracacioasa.

Noi, ca oameni putem sa spunem ca avem o demnitate superioara pentru ca am reusit sa surprindem o parte mare din regularitatile realului si sa ne miscam in concordanta cu cele descoperite.

Sisific pare mai degraba scenariul Universului, nu determinist. Caci un determinism nu poate culmina intr-o constiinta umana plictisita de propriu-i punct de plecare. Nu merge din punct de vedere evolutiv asa.

Abc2009ro a scris:

Si pe mine ma cutremura gandul ca, intr-o zi, stiinta va fi atat de avansata incat vom putea sa ne programam si sentimentele, daca vom voi. Daca acum am ajuns abia la faza in care intelegem de ce reactionam intr-un anumit fel la diversi stimuli, vom trai si ziua in care vom putea hotari daca iubim, pe cine iubim, daca radem, daca uram etc. Daca in ziua de azi mi se pare trist pt. ca foarte greu reusim sa ne mai emotionam, ma intreb cum o sa arate ziua in care vom hotari sa nu mai avem niciun fel de emotii.

Abc2009ro a scris:

Daca esti o persoana buna, care isi ajuta semenii, care are idealuri de a elimina foametea din lume, tot degeaba. Nu tu ai ales asa. Asa s-a intamplat sa fii. Tu doar asisti la desfasurarea programelor scrise in tine, programe stabilite de dinaintea existentei Universului.

aici gresesti. in fiecare zi avem libertatea de-a alege daca indeplinim programarea sau nu.

inca din copilarie avem capacitatea de-a face alegeri.

rautatea se manifesta prin decizie, nu prin programare.

Abc2009ro a scris:

Cum poti trai cand pe masura ce cunosti tot mai multe despre functionarea lucrurilor, ajungi la concluzia ca tu defapt esti doar o masinarie ? Cand iti dai seama ca n-ai niciun fel de libertati, ca esti conditionat din toate partile. In primul rand esti o fiinta materiala, formata din atomi care respecta legi fizice precise. Apoi macar de ai fi putut tu sa faci ce vrei cu acesti atomi, dar nu. Cum ei sunt guvernati de legile fizice, se combina doar in anumite moduri si te creeaza pe tine dupa anumite tipare derivate din aceste legi. Structurile din care esti compus indeplinesc reguli bine definite, ce au rezultat ca urmare a evolutiei (evolutie condusa la baza tot de legile fizicii).

Fiind oricum doar o masinarie, limitarile impuse de societate chiar nu mai conteaza. Ele sunt oricum tot doar niste interactiuni intre masinarii similare tie, care pe baza unor semnale de intrare, dau anumite raspunsuri.

Practic tu nu existi. Esti doar un fenomen al naturii, cel mai complex, dar tot doar un fenomen. Nici macar lucrurile care te caracterizeaza nu le-ai ales tu. Daca esti o persoana buna, care isi ajuta semenii, care are idealuri de a elimina foametea din lume, tot degeaba. Nu tu ai ales asa. Asa s-a intamplat sa fii. Tu doar asisti la desfasurarea programelor scrise in tine, programe stabilite de dinaintea existentei Universului.

Stiind aceste lucruri, cum mai poti trai ? Ce rost mai are sa traiesti ?

Stiind toate acestea, daca le stim, poti trai foarte bine deoarece una e sa le stii, alta sa le constientizezi cu adevarat.

Dar si de le constientizam real, are rost sa traim deoarece constatam o posibila interactiune a sistemului cu masinariile, anume faptul ca atunci cand ma ating de un obiect fierbinte, eu masinarie care sunt constat ca m/am ars (de exemplu), motiv pt. care evit sa mai fac asta intrucat trairea respectiva nu rezoneaza cu masinaria care sunt, si caut sa fac cele la care sistemul ofera masineriei rezonanta (pozitiva desigur).

Nu stiu ce vrei sa spui cu: "programe scrise de tine, programe stabilite de dinaintea universului", asta e de alta factura.

Abc2009ro a scris:

Cum poti trai cand pe masura ce cunosti tot mai multe despre functionarea lucrurilor, ajungi la concluzia ca tu defapt esti doar o masinarie ?

Stiind aceste lucruri, cum mai poti trai ? Ce rost mai are sa traiesti ?

Daca tu ai ajuns la concluzia ca tu esti o masinarie, asta înseamna ca tu vorbesti fara sa gîndesti - doar n-ai fii tu vreun papagal care repeta mecanic ce aude pe frecventa de radio-darwinista !

Repetând aceste lucruri, cum te mai poti opri ? Ce rost mai are sa deschizi usa unui nou topic ? Sau vrei sa evadezi din colivia ce-ti conditioneaza revelatiile !

Hypathia a scris:

Altfel as fi fost de acord ca suntem masinarii programate de gene. Egoiste.

(dar chiar si asa ai libertate).

Eu cred ca pana sa ajunga informatia in gene... e un drum destul de lung, presarat cu alegeri personale.

DidaJames a scris:

aici gresesti. in fiecare zi avem libertatea de-a alege daca indeplinim programarea sau nu.

inca din copilarie avem capacitatea de-a face alegeri.

rautatea se manifesta prin decizie, nu prin programare.

Niste oameni lipsiti de inteligenta emotionala, de empatie, pot fi foarte usor programati sa provoace suferinta. Ei pot fi antrenati in sensul asta, ajungand un fel de roboti, unii performanti. Pentru ei raul nu inseamna ca provoaca suferinta, pt. ca nu o inteleg (nu empatizeaza cu cel ce sufera), ci faptul ca nu asculta ordinele. Mi-e groaza sa ma gandesc ce ar putea crea niste minti dotate din punct de vedere rational, dar lipsite de inteligenta emotionala, asemeni papusilor create de ei, exploatand astfel de oameni.

Numenume a scris:

Stiind toate acestea, daca le stim, poti trai foarte bine deoarece una e sa le stii, alta sa le constientizezi cu adevarat.

Dar si de le constientizam real, are rost sa traim deoarece constatam o posibila interactiune a sistemului cu masinariile, anume faptul ca atunci cand ma ating de un obiect fierbinte, eu masinarie care sunt constat ca m/am ars (de exemplu), motiv pt. care evit sa mai fac asta intrucat trairea respectiva nu rezoneaza cu masinaria care sunt, si caut sa fac cele la care sistemul ofera masineriei rezonanta (pozitiva desigur).Nu stiu ce vrei sa spui cu: "programe scrise de tine, programe stabilite de dinaintea universului", asta e de alta factura.

Imi place ce-ai spus in partea boldata de mine. De acord, daca tot suntem masini, macar sa alegem sa executam acele actiuni care nu ne pericliteaza buna functionare :)

GeoFiloRo a scris:

Daca tu ai ajuns la concluzia ca tu esti o masinarie, asta înseamna ca tu vorbesti fara sa gîndesti - doar n-ai fii tu vreun papagal care repeta mecanic ce aude pe frecventa de radio-darwinista !

Repetând aceste lucruri, cum te mai poti opri ? Ce rost mai are sa deschizi usa unui nou topic ? Sau vrei sa evadezi din colivia ce-ti conditioneaza revelatiile !

Pai asta se intreba si el! Poate ca vrea sa cunoasca si alte pareri.