DidaJames a scris:
nu, nu merita sacrificat tot, dar in nici un caz nu e biblic sa te lasi sa mori prosteste, provocand durere si probleme prin moarte, mai ales daca chiar se poate face ceva.
Cei trei tineri evrei care nu au facut un banal gest de plecaciune inaintea unui monument, s-au lasat sa moara "prosteste"?Eu zic ca nu. Aveau coloana vertebrala. aia care unora le lipseste, iar altora li se-ncovoaie atunci cand apasa sarcina pe ea.
In cazul omului necredincios, este absolut NORMAL sa recurga la orice solutii astfel incat sa-si scape viata.Pentru el, e totul "aici si acum".Pentru ei, nu exista o speranta adevarata, reala, a ceea ce ne spune Biblia ca va exista candva "dincolo".
In cazul celui credincios, se schimba problema. El nu sta ancorat doar in viata asta. El are baza solida, precum Iov odinioara, care avea credinta asta:"Chiar daca mi se va nimici pielea si chiar daca nu voi mai avea carne, voi vedea totusi pe Dumnezeu." (Iov.19:26)
Atunci cand un punct de sprijin ii este suprimat credinciosului, ii mai ramane totusi ceva, spre deosebire de cel necredincios care neavand un alt punct de ancorare decat viata asta face tot posibilul pentru a-si scapa viata...ASTA.Asa cum spunea "inteleptul" Diavol:"Si Satan a raspuns Domnului: "Piele pentru piele! Omul da tot ce are pentru viata lui." (Iov.2:4)In acel "tot ce are", e inclus si Dumnezeu, credinta omului in Dumnezeu.Cand este incercat, necredinciosul nu se gandeste decat cum sa-si scape viata ASTA, pe cand cel ce are si o alta speranta REALA, incepe sa discearna:oare modul in care imi scap viata, nu naruieste tot ceea ce am incercat sa zidesc de-a lungul vietii?Nu cumva banalul gest de inchinare inaintea unui monument, darama tot ceea ce zidisera cu greu ani de-a randul, in viata ASTA?
Cam asta e diferenta intre credinta si necredinta.