De-a lungul timpului am constatat ca rareori oamenii spun ceea ce vor atunci cand vor sa obtina ceva. Daca nu vor sa obtina nimic, abia atunci spun ceea ce gandesc si ceea ce gandesc este intotdeauna negativ si brutal la adresa semenilor. Am vazut ca oamenii isi inchid sinele real, alaturi de copilul interior intr-un turn de fildes si la exterior lasa o imagine care relationeaza in locul lor. Probabil fara organizarea asta societatea umana nu ar fi posibila. Probabil nu suntem construiti sa fim sinceri si onesti (s-a mai vorbit pe un topic de filosofie ceva pe tema asta). Probabil libertatea reala a oamenilor ar destructura societatea umana, ar readuce-o la cete, ginte si triburi.
Constient sau nu, semenii nostri incearca tot felul de metode de a obtine ceea ce doresc. Cea mai folosita pare a fi aceea de a se purta fenomenal initial, pentru a face o buna impresie, iar apoi impunerea a diverse doleante pe sistemul - "daca vrei persoana minunata care ma credeai inapoi, atunci fa asta si asta si asta si poate, poate..." E o forma de santaj. Se aplica in majoritatea relatiilor interumane. E o piesa de teatru din punctul meu de vedere, la fel ca si societatea umana.
Real se pare ca nu exista nimic, totul este o conventie social acceptata.
Foarte multa singuratate e adusa de purtarea acestei masti, cu atat mai mult cu cat e autoimpusa. Masca e impusa de ceea ce oamenii cred ca vor si de ceea ce ei cred ca este modul potrivit de a obtine. Si e teribil de eficienta, pentru ca si daca vezi ce se ascunde dupa ea, tot nu poti face nimic. E un intreg joc bolnav pe care daca refuzi sa il joci... cum sa zic eu... esti trimis sa iti construiesti separat o societate corecta.
Filosofiile pe tema corectitudinii, pe tema evolutiei, pe tema la cum ar trebui sa fie lucrurile sunt filosofii si atat, plus ca sunt discutate de oameni care stiu cum ar trebui sa fie lucrurile. Uneori nici macar ei nu aplica ceea ce predica. Iar ceilalti, cei ce nu discuta despre asa ceva, nici nu doresc sa auda, fiind ferm constienti ca ei stiu mai bine, ca este corecta calea lor, eventual luandu-i peste picior pe "filosofi", "psihologi" etc. Din nefericire, ei reprezinta majoritatea, si majoritatea intotdeauna impune regulile... deeeci SPOR LA JOACA ! Dar macar incercati sa jucati constient, ca vrand-nevrand, daca vreti o familie, o relatie buna cu parintii, relatii bune cu cei din jur, o pozitie mai buna in firma sau in institutie, veti juca jocuri, multe, zilnic, fara incetare.
Mi-ar placea sa se argumenteze ca viziunea mea este gresita si provine din pesimism sau din altceva.