Inconstientul ca aliat

Acum cativa ani un psihiatru a facut o mica "descoperire"... in cercetarea mai multor cazuri de schizofrenie s-a gandit ca ar interesant sa afle cat mai multe lucruri despre viata persoanelor care aveau aceasta problema: statut social, capacitati intelectuale, comportamente, relatii etc. Multi dintre cei pe care i-a observat povesteau o multitudine de episoade din diverse epoci cu lux de amanunte.

Ce a facut psihiatrul nostru mai precis: a aflat ca cei care povesteau aceste lucruri nu aveau cum sa cunoasca detaliile respective, despre alte epoci, pentru ca nu le permitea mediul.... siiiii a mai aflat ca majoritatea lucrurilor povestite se intamplasera cu adevarat. Ceea ce ne duce la intrebarea: cei care pierd controlul inconstientului intra in posesia cunostintelor din inconstientul colectiv?

PourMoi a scris:

Ceea ce ne duce la intrebarea: cei care pierd controlul inconstientului intra in posesia cunostintelor din inconstientul colectiv?

trecand de partea care pe mine ma duce cu gandul la paranormal, putem vorbi aici de teoria epigenetica (fara de care inconstientul colectiv al lui Jung nu ar putea rezista ca si teorie) - corpul imprima experientele sale in ADN si astfel avem noi acces la experientele strabunilor nostri. Si asta poate fi de fapt inconstientul colectiv.

Un studiu publicat in Science arata ca toata informatia care exista in lume la ora actuala (295 exabytes) este mai putin de 1% din informatia stocata in ADN-ul unui om (http://www.descopera.ro/dnews/7980524-cate-ziare-citesti-zilnic-pai-cam-147).

Asta inseamna ca informatia dintr-un singur ADN e enorma. Si daca teoria epigenetica e valabila, avem stocate in ADN informatiile, experientele, vietile stramosilor. Iar cand niste schizofreni povestesc cu lux de amanunte evenimente la care nu aveau cum sa ia parte, e posibil sa povesteasca de fapt vietile strabunilor lor (care ar fi stocate in ADN-ul lor). E o teorie interesanta si ar explica stiintific vietile anterioare (care nu ar fi ale noastre, ci din nou, ale stramosilor), deja vu-urile, flash-urile etc.

Foarte corect, dar mi se pare foarte interesant ca intr-un fel acele persoane sunt norocoase ca au acces la astfel de informatii, dar pe de alta parte sunt ghinioniste pentru ca noi inca nu suntem suficient de bine dezvoltati sa facem fata unei cantitati informationale atat de mare. Plus ca acesti oameni dupa ce intra in contact cu amintirile strabunilor, cum spui tu, sunt priviti ca niste ciudati si de multe ori noi, normalii, nu ii putem asculta pentru ca ii catalogam ca fiind apti de spitalul 9.

Nu incerc sa spun ca ar trebui lasati asa, nici ei nu isi doresc sa aiba acces la toata acea informatie si probabil ca si-ar dori sa faca parte din normalul cu care suntem obisnuiti... ceea ce spun este ca ar fi interesant ca unii dintre ei sa fie ascultati cu atentie

PourMoi a scris:

Foarte corect, dar mi se pare foarte interesant ca intr-un fel acele persoane sunt norocoase ca au acces la astfel de informatii

Oare de ce sunt norocoase daca au acces la astfel de informatii? Daca ar fi adevarata teoria, mi se pare ca ii disturba si mai tare. Prin hipnoza si-ar putea pune la punct flashurile si dejavu-urile, sincronicitatile, ar putea sa se reconecteze cu inconstientul si sa inteleaga lantul generational, cauza primara, ceea ce se transmite ca un pattern de-a lungul generatiilor.

Poate ca acesti oameni nu sunt priviti ca niste ciudati in cercurile de paranormali si new-age-isti. :P

Sincer nu stiu cum sunt priviti in astfel de cercuri. :)

Spun ca sunt persoane norocoase pentru ca foarte putini dintre noi au acces la astfel de informatii, problema apare atunci cand primim informatiile iar noi nu avem softul instalat sa le procesam.

Icsul colectiv este asemeni unui virus (sa zicem), intra in calculator si face ravagii, iti da eroare, nu iti mai merge placa video, placa de sunet etc si de ce? doar pentru ca nu ai avut un program instalat si pregatit pentru infruntarea virusului.

nu stiu daca ma fac foarte bine inteleasa :P

Inconstientul colectiv ar fi numai inconstientul fiecarui lant generational in parte.

El ar fi ca o baza de date. Virusul, cum il numesti tu, ar fi amintirea chinuitoare, care nu poate fi integrata corect de catre individ. Prin terapie s-ar avea acces la baza de date, astfel amintirea enigmatica fiind inteleasa si integrata in constient.

Dar de ce ti se pare atat de important accesul la aceasta baza de date? Ar satisface o curiozitate, sau o dorinta de explorare a vietilor strabunilor?

Bineeee eu cand spun virus spun informatie preaaaa multa pe care creierul nostru nu o poate procesa. noi folosim doar o mica parte din creier care se descurca cu ce ii da constientul nostru, dar cand apar informatii din inconstient e ca si cum l-am suprasolicita.

Cum poti avea acces la inconstientul colectiv prin terapie?

Nu mi se pare neaparat important ci mai degraba mi se pare interesant de studiat, am o atractie deosebita fata de inconstient, recunosc, dar mai mult fata de cel personal nu colectiv.

in fine... daca e vorbim mai multe, ma retrag pe seara asta

Hypathia a scris:

- corpul imprima experientele sale in ADN si astfel avem noi acces la experientele strabunilor nostri.

... informatia dintr-un singur ADN e enorma. Si daca teoria epigenetica e valabila, avem stocate in ADN informatiile, experientele, vietile stramosilor.

La asta m-am gandit si eu incercand sa inteleg aversiunea mea inexplicabila pentru barbatii blonzi.

Doamne, nu vreau sa jignesc pe nimeni, departe de mine gandul asta, spun doar ceea ce simt cand sunt in preajma unei persoane de sex masculin cu parul blond si ochii deschisi la culoare: simt ca mi se face rau fizic, ma apuca o scarba atat de intensa incat imi vine sa vomit. Nu imi amintesc de cand am capatat o asemenea aversiune (aversiune care nu se manifesta fata de femeile blonde) si mentionez ca n-am avut parte de nicio experienta trista cu un barbat cu asemenea caracteristici, dar cert este ca remarc ca se accentueaza de la o vreme. Acum cateva zile am avut o "revelatie", e mult spus revelatie, dar a fost ca si cum as fi gasit o luminita in intunericul in care ma aflam: m-am gandit la "strabunicul" meu rus. Nu l-am cunoscut niciodata, bunica mea, copil din flori, a fost rezultatul relatiei strabunicii mele cu un rus, care ajunsese in satul unde traia strabunica in timpul primului razboi mondial. Oare sa fi fost chiar o relatie? Oare n-a fost un viol? Se stie ce ravagii faceau rusii in timpul razboaielor. Oare nu era el blond, cu ochii albastri si aversiunea, scarba simtita de strabunica nu mi s-a transmis, prin ADN, mie? Nu stiu, n-am nicio garantie, nu voi afla niciodata.

Rosucer a scris:

nu voi afla niciodata.

e interesant ce spui. Trecand peste scepticismul meu, pot spune ca da, e posibil sa fi fost un viol iar tu sa ai acum acces la acea experienta traumatizanta.

Poate fi de asemenea manifestarea unei amintiri refulate din prima copilarie (a ta).

Poti afla prin hipnoza.

PourMoi a scris:

Cum poti avea acces la inconstientul colectiv prin terapie?

poate prin hipnoza. Totusi, eu dintotdeuna am privit ipoteza lui Jung ca pe o metafora interesanta. Nu e fundamentata stiintific, dar e frumoasa. Astfel, arhetipurile prind contur prin ceea ce fiecare din ele insemnau pentru stramosii nostri.

Hypathia a scris:

poate prin hipnoza.

nu prea poti