Dragostea o comoara sau un blestem?

E o lectie pe care unii nu o invata niciodata.

Athmy a scris:

E o lectie pe care unii nu o invata niciodata.

Nici eu pot sa zic ca nam invatato desi sunt constient de ea...dar atunci cand crezi ca iubesti chear daca stii ca suferi incerci...omul e dator sa incerce chear daca sfarsitul relatiei aduce lacrimi:(

Eu stiu Angel Boy, mie mi se pare ca ai invatat multe. Te-ai mai implica intr-o relatie care aduce lacrimi?

AngelBoy91 a scris:

Buna imi cer scuze ca am scris mult dar nu puteam sa rezum ca nu se mai intelegea !!!

Am deschis acest topic deoarece am nevoie de parerea altor oameni despre "viata" si "iubire"

Multumesc !!!

Răbdare timpul le estompează pe toate fie ele bune, fie rele. Uneori durează puțin alteori mult,mult timp,dar 100% trece. Dragostea dacă iubești și ești iubit este o comoară căreia ii prețuiești adevărata valoare c

Athmy a scris:

Eu stiu Angel Boy, mie mi se pare ca ai invatat multe. Te-ai mai implica intr-o relatie care aduce lacrimi?

Probabil ca nu dar nu se stie niciodata cand devi iar orb si nu mai vezi nimic din ceea ce ar trebui sa vezi nu vezi realitatea te complaci in situatia data ca si cum ar fii ultima ta sansa de a evada.....viata e ceva pretios dar cateodata imi dau seama ca si lacrimile au rostul lor si greutatile au rolul lor te invata sa fii mai tare si sa privesti viata ca si cum ar fii un prieten care te dezamageste de multe ori......as vrea ca in viitor sa devin un phiholog si inca unul bun sa le arat oamenilor ca psihologul nu trateaza nebuni cum cred multi un psiholog incearca sa-ti trateze inima si sa te faca sa intelegi unde ai gresit si cum poti repara;)

Poadols a scris:

Răbdare timpul le estompează pe toate fie ele bune, fie rele. Uneori durează puțin alteori mult,mult timp,dar 100% trece. Dragostea dacă iubești și ești iubit este o comoară căreia ii prețuiești adevărata valoare c

Ce vrei sa spui cu psihologul? :)

Angel Boy, am o curiozitate.. daca viata e ca un prieten care te dezamageste de multe ori.. mi-am adus aminte de asa-zisii tai prieteni. Cum ii tratezi acum? :)

Athmy a scris:

Ce vrei sa spui cu psihologul?

Angel Boy, am o curiozitate.. daca viata e ca un prieten care te dezamageste de multe ori.. mi-am adus aminte de asa-zisii tai prieteni. Cum ii tratezi acum?

Pai cu psihologu vreau sa dau la facultatea de psihologie.....

Acum ii tratez cu indiferenta si ii fac sa vada ca sunt nici oameni de nimic....sa se simta ca niste gandaci care au stat mult timp pe bani mei si acum habar nu au ce inseamna viata.....cred ca asta merita sa fie tratati cum sunt ei defapt si anume ca niste gandaci infecti;)

AngelBoy91 a scris:

...sa se simta ca niste gandaci care au stat mult timp pe bani mei si acum habar nu au ce inseamna viata....

daca nu le dai bani, te fac zgarcit

daca le dai bani, te iau de fraier

trebuie doar sa alegi eticheta

Amicu a scris:

daca nu le dai bani, te fac zgarcit

daca le dai bani, te iau de fraier

trebuie doar sa alegi eticheta

Mai bine sa fiu zgarcit decat sa fiu fraer inainte poate am fost prieten cu ei doar pentru ca nu ma inteleg bine din familie decat cu mama si probabil vroiam sa am oameni pe langa mine care chear erau falsi puteam sa rad cu ei si sa mai uit de lucrurile care ma apasau la acel moment...probabil a fost ca o lupta cu mine insumi desi imi faceam rau tot mie incercamsa am multi oameni in jurul meu chear daca imi vroiau doar bani vroiam sa am prieteni si persoane carora sa le pese de mine macar de fatada dar acel baiat sa schimbat nu mai e lafel acum sunt o persoana noua care nu mai incearca in fiecare zii sa dovedeasca cuiva ceva iimi dovedesc mie si atat.....si nu mai incerc sa fac ca tuturor sa le fie bine numai mie nu....asta sunt acum nu stiu daca celorlalti le se pare bine cum procedez dar asa cred eu ca trebuie si asa sunt EU !!!

Foarte bine faci. Si eu as face la fel in locul tau, sau macar as incerca.

Dar cu psihologia, sigur asta iti doresti? Pari un om prea sensibil si gandesti mai profund ca majoritatea oamenilor, de aceea si te inteleg greu sau de fatada. Cauta-ti ceva sa te echilibreze, eu asa te sfatuiesc, pentru ca sa nu pierzi calitatea de a gandi si simti liber cum faci tu.

Sau cel putin citeste aria de psihologie, si daca tot mai vrei sa te faci psiholog, incearca, ce sa zic. Dar mai fa ceva in paralel.