oama invizibilicoasa a scris:Au trecut decenii de cand nu mi l-am mai imaginat pe dumnezeu ca pe un ins barbos, care imparte pedepse, a trecut mult timp de cand dumnezeu pt. mine nu a fost doar imaginea pe care ne-o infatiseaza biblia, dar uneori e prea mult, asta te face sa-ti pierzi increderea, speranta in bine, chiar si-n binele pe care tu esti capabil sa-l faci. Incercand sa gasim sensuri unde nu sunt ne imbatam cu apa rece, ne facem rau. Increderea intr-un bine care va sa vina, dar nu va veni niciodata, face rau, speranta ca uratul poate fi schimbat daca facem eforturi, face rau.
Sunt lucruri pe care le gasesti in tine. Speranta, increderea, binele, etc. Asteptandu-le sa apara de undeva, ele nu vor aparea de niciunde. Asta pentru ca totul e conditionat de modul in care privim. Daca astepti aceste lucruri e ca si cum tu recunosti in sinea ta, ca ele nu exista inca. Si practic, te inveti cu aceasta atitudine, si traiesti mereu in asteptare, uitand faptul ca peisajul e construit mai mult de atitudinea privitorului, decat de esenta lui independenta. Daca vrei sa vezi cadre noi, doar schimba modul in care il privesti pe cel vechi. Eu stiu ca suna sec, si ca nu ajuta, dar asta e cam tot ce se poate face, dupa parerea mea. Unii fac asta constient, altii inconstient.
Totul e atitudine, nimic mai mult. Binele si raul oricum le proiectam noi, conform cu asteptarile si temerile noastre.
nu vreau a scris:Pare totul haos, totul aleatoriu. Eu nu cred ca exista haos si aleatoriu... Ci doar nu cunoastem ecuatiile de miscare ale materiei. Parerea mea...
Asta cred si eu.