White_flag a scris:Am mers la psihiatru si acum iau o gramada de medicamente: Zyprexa 15 mg, Cipralex 20 mg, Calmepam 6 mg. O sa mai merg, dar e degeaba, ca tot la Ea mi-e gandul. Pur si simplu m-a innebunit fata asta.
O medicatie buna impreuna cu o terapie ar face echipa mai buna.Oricum tratamentul in general are nevoie de un pic de timp sa ii faca efectul,apoi daca vezi ca nu e tocmai ok se poate trece la o altfel de medicatie.Insa cred ca stii ca ai nevoie de un echilibru in viata ta. Sa te feresti de tot ce inseamna stres.
Iris_Lulea a scris:Angel_of_life
"Ea te-a refuzat ,te va refuza in continuare . Tocmai din cauza comportamentului tau obsesiv vei fi refuzat."
Asta este doar o presupunere a ta, faptul ca a fost refuzat se poate baza pe ceea ce ea i-a spus. Trebuie sa tinem cont de faptul ca ei nu s-au vazut niciodata si de faptul ca deja nu au mai vorbit de foarte mult timp. Comportamentul lui obsesiv a aparut de abia dupa ce ei nu au mai vorbit.
da poate fi doar o presupunere a mea,dar tind sa cred ca nici unul de aici nu stiam exact povestea dintre ei.
Nu sunt in masura sa judec un om dar am o poveste de zis
Acum 3 ani pe vremea asta eram in spital....eram intr-unul de psihiatrie...,una mica depresie si chestii de genu,nu are rost sa repet de ce,dar interesant e ca in spital am cunoscut pe cineva care era schizofrenic. Sincer la acea vreme nu stiam ce presupune a fi schizo. Mie una persoana respectiva mi se parea a fi multtttt da multtt mai in regula decat mine . Na si cand stai intr-un spital mai vb si cu lumea de acolo si cum "el" era mai singuru de pe acolo mai aproape cat de cat de varsta mea vb mai mult.Sincer persoana mi s-a parut ok,nici macar nu stiam de ce draq e acolo. Pana la urma ala nu incercase sa se Su,iar eu de 2 ori in 3 saptamani.In fine am legat un fel de prietenie,amici....am schimbat un nr de telefon,am iesit de vreo 2 opri pe la plimbare,cumva imi era usor sa vb cu el despre ceea ce simteam ca na cei veniti din afara inteleg mai greu. DARRRRR bineintelesu dar,tipu a facut o obsesie pt mine.Eu nu i-am zis niciodata unde stau daa aflat el,apoi la un momendat s-a gandit el sa ma jigneasca incredibil de urat.Eu m-am suparat si nu mai vroiam sa aud de acea persoana. Adica ma cunosti de cateva saptamani nu sti poate nimic din trecutu meu nu vi sa ma critici ca eu nu fac asta.Si na nu l-am mai sunat dar tipul aflase unde stateam,avea un loc unde zilnic ma astepta -tin sa mantionez ca eu stau in BV dar in judet ,adica pe langa oras si el era chiar din oras BV deci facea naveta. Zii de zii o perioada indelungata il vedeam. Eu i-am zis ca asa ceva nu e admisibil.Ca nu se poate.Ca eu in el nu am vazut decat un amic. Din start. Efectiv facuse o obsesie pt mine,intr-o perioada nu mai ieseam din casa neinsotita de cineva cunoscut,una peste alta e freaky
Cred ca vreun an de zile l-am tot vazut aproape,dupa acea nu stiu ce s-a mai intamplat cu el,dar sincer nu ma mai interesat,pt ca devenisem eu speriata.
Tocmai de acea poate am judecat dintr-o perspectiva mai dura,ma gandesc ca ceea ce imte el nu e tocmai normal acum si ca nu vede cat de mult ii ingreuneaza viata.