Casnicia

nightwish a scris:

Clar nu. Iti toci in mod constant creierii, nervii si, in cele din urma, sanatatea.

Fata a crescut, probabil ca deja incepe sa-si formeze un drum in viata. Peste un timp (luni sau ani) se va aseza la casa ei.. si tu? O sa ramai tot in acelasi punct, mai putin o fiinta care sa traga si sa profite de pe urma ta.

Pe de alta parte, nu stiu cat de bun exemplu ii oferi fetei tale, stand si inghitind cate ce le zici.

Uneori, lucrurile nu sunt atat de simple. Sfaturile date pe acest topic vin, in ceea mai mare parte, din experienta userilor.. care le-au incercat pe toate pana sa ajunga, din cate vad, la aceeasi concluzie. Exceptiile (fulg de nea) sunt foarte rare. In rest, daca ne place punctul in care suntem, nu facem nimic sa schimbam asta. Cu atat mai putin plecam urechea la cei ce vor sa ne scoata din starea noastra de bine, din lene si nesimtire as spune eu.

Intr-un cuplu, exista doi oameni. Nu doar unul care trage pentru relatia respectiva. Asta se cheama monolog. Si o poti face in fata unei oglinzi. (macar ea iti da impresia ca te asculta)

Daca intervine ceva in aceasta ecuatie a cuplului.. e vina ambilor, nu exista un singur vinovat.

Important este sa intelegem cand e momentul sa ne ridicam, ne scuturam de praf si mergem mai departe. Pentru un nou inceput.

Dupa mine cel mai important e ce am boldat, foarte multi oameni nu inteleg asta si ajung sa se chinuie cu cineva care pur si simplu nu vrea o relatie. N-are sens asta, e daunator.

Un amant nu-i rezolva problemele, ea de asta se planga.

am citit tot topicul :soc:

o poveste trista dar destul de des intalnita. Ultimul lucru pe care as putea sa ti-l doresc in momentele astea e un amant. Tu esti genul de om care se sacrifica ca ceilalti sa o duca bine. Pacat!

Eu am o prietena turcoaica, maritata cu un turc, ea face tot in casa, creste 2 copii, ca e zi ca e noapte, ea e la datorie in timp ce sotul dupa 8 ore de munca sta linistit la tv sau doarme ca vezi Doamne, el a muncit! O singura data i-am propus sa iasa cu noi la un club. A intervenit sotul '' noi avem alta mentalitate, alta religie, la noi nu e ca la voi'' si nu sunt musulmani, au o religie ''libera''.De atunci prefer sa-mi tin gura si sa vad omul dupa tara de provenienta si dupa cultura. Dar la voi? nu e religia, nu e cultura, e obisnuinta cu care i-ai invatat. Si cum orice invat are si un dezvat (chiar daca e de durata) eu zic ca merita sa incerci sa le aplici cate un dus rece. Multi s-au perindat pe topic si multi au dat solutii bune, tu doar trebuie sa iei ce e mai bun si sa aplici in viata chiar daca o sa ai impresia ca tai in carne vie. Si ei au facut (ma refer sa sot si fata)

Crocobaur dear, imi permiti sa te contrazic putintel ? Numai putintel. :soc:

E adevarat ca romanii nu au o cultura mai diferita decat altii, dar in ceea ce priveste rolul femeii sa stii ca mentalitatea generatiilor din urma a fost si mai este inca foarte similara in unele aspecte cu cea a popoarelor orientale.

Spre exemplu, generatia bunicii si a mamei mele: femeia trebuia sa se marite virgina ca daca nu facea de ras familia si tot satul si risca sa ramana "fata batrana" in ograda. Dupa casatorie, in prim plan era facutul de copii. Munca pe langa casa tot femeia o facea. Facea curat, de mancare, crestea copii. Barbatul mergea la munca si cand venea seara acasa astepta sa i se puna masa si sa fie servit, ca el e ostenit. Fiind considerat capul familiei si aducatorul de "paine" in casa avea privilegiile sale.

Cati oameni crezi ca exista in Romania in ziua de azi care inca mai au mentalitatea ca rolul femeii e la cratita, la facut si crescut copii ? Din generatiile vechi, majoritatea.

Bunica'mea a crescut 6 copii pe langa treburile casei. Bunica'meu venea seara acasa...pun'te masa...strange'te masa, totul era facut pentru el, nu misca un deget. Ar fi ridicat bunica glasul sa faca gargara de faptul ca sclavagea zilnic dupa toti 7 si sa-l puna pe bunicul sa faca si el ceva pe acasa sa o ajute ? Normal ca nu. Ar fi fost indreptatita sa o faca ? Desigur ca da, dar cultura si traditia nu permitea asa ceva.

Sa nu uitam ca in zonele rurale in Romania majoritatea oamenilor traiesc cu o mentalitate exact ca cea a prietenilor tai turci, in ceea ce priveste femeia si rolul ei.

eu nu te contrazic, pentru ca in familiile parintilor mei, femeia (bunica mea) nu iesea la munca campului, activitatea ei se desfasura in curtea casei si in casa iar cealalta bunica nu avea decat un amarat de caine si niste trandafiri de crescut. Neavind exemplu concludent in trecutul meu, am adus in discutie familia de turci. Dar intorcandu-ne la situatia prezentata in topic, mie mi se pare ca Laura e cel mai mare vinovat in situatia de acum atat a ei cat si a familiei ei.

Eu nu ştiu de ce insistaţi cu amantul. O femeie care se pl

Laura-laura a scris:

M-am casatorit din dragoste cu M, singurul barbat din viata mea pana atunci. avem impreuna o fiica, Dana, care are 18 ani. Amandoi depind de mine, nu pot face nimic singuri, de parca rolul meu pe aceasta lume este acela de a-i slugari si intretine.

Absolut in fiecare zi, trebuie sa le pun totul la dispozitie. De la bani, mancare si pana la hainele pe care nu si le gasesc.

- Mama, unde mi-e tricoul cel nou?

sau: - Draga mea, ce au spus astia, cum o sa fie vremea astazi?

Inafara de toate astea, trebuie sa ma ocup si de afacerea care asigura ziua de maine.Tot eu trebuie sa ma ocup si daca unul are o problema medicala, daca s-a spart o teava, daca s-a ars un bec, daca fiica are o problema la scoala, daca... daca... daca.

In primul rand...dumeavoastra i-ati obisnuit asa.Cred ca e cam tarziu acum,cand fata dumeavoastra are 18 ani,sa o dezobisnuiti de felul asta de viata.De acum,doar cand va fi la casa ei,se va mai putea schimba.De sotul dumneavoastra ce sa mai spun? Dar...in afara de becurile arse si de tevile stricate,unde ar putea si sotul sa va ajute...nu e datoria noastra de femei si de mame sa le facem pe toate celelalte? :roll:Cand se termina o zi,cea mai mare satisfactie e gandul ca ai facut tot ce ti-a stat in puteri,pentru ai tai,chiar daca pici franta de oboseala.Rezultatele se vor vedea in special in reusitele copiilor,dar si in linistea si binestarea celorlalti. Sunteti o persoana deosebita si sunt sigura ca sunteti foarte iubita de familie si de prieteni.Ce bine!Nu trebuie sa luati totul in tragic.E doar o perioada de oboseala,acumulata de atata timp.De ce nu discutati cu ei si nu le cereti ajutorul?Cu siguranta va vor asculta.Chiar daca uneori va trebui sa le reimprospatati memoria. Si daca aveti posibilitatea,de ce nu va luati o mica vacanta?Chiar sa ii lasati singuri.Dar fara suparare,ca nu aveti de ce.Sunt sigura ca e doar o perioada in care stresul si oboseala au atins apogeul.Chiar ma gandeam in ultimul timp ca asa ceva se intampla de regula dupa sarbatori.Multa alergatura,gatit,curatenie,serviciu,organizat diverse activitati ,cadouri,grija ca totul sa iasa bine etc.Si se finalizeaza o stare de epuizare fizica si nervoasa.Cat despre mama dumneavoastra...ce fericire ca o gasiti vesela cand mergeti intr-un suflet sa ii duceti medicamente!Si apoi chiar daca ar face asa ceva doar ca sa va vada,nu as putea decat sa o compatimesc.Batranii au nevoie de multa afectiune si uneori se intampla sa mai uitam de ei,din pacate.

Cristinick a scris:

Laura esti o femeie puternica, dar asta nu inseamna ca trebuie sa tragi de tine la extrem. Si pentru ce... pentru altii?Primesti ceva in schimbul compromisurilor (eu vad atentia ta totala ca pe un compromis pe care il faci in defavoarea timpului petrecut pentru tine) pe care le faci?

Clar ca nu si asta nu e deloc frumos.. mai bine ai incerca sa te detasezi... iar daca divortul ar fi singura solutie..

Fata este destul de mare ca sa inteleaga - este formata ca persoana si un divort nu ar schimba nimic in personalitatea ei. Nu s-ar intampla nimic mai mult decat o suparare temporara.

Cristinik,"altii" astia nu sunt oricine.Nu sunt niste straini.Sunt copilul si tatal copilului doamnei.Pentru copilul tau,daca e nevoie, "tragi de tine la extrem",bineinteles ca da!Situatia actuala e asa cum e si din cauza doamnei.O mama isi merita intotdeauna copilul,indiferent cume acesta,pentru ca ea l-a crescut.Bineinteles ca nu e de dorit sa le puna tot timpul totul pe tava.Mai ales fetei,care va deveni femeie la casa ei...iar mama are datoria sa o pregateasca pentru viata,sa stie sa se adapteze situatiilor si sa stie sa tina o casnicie,fara sa ajunga la extreme(divort,amanti etc).Dar daca fata e asa cum e...e pentru ca asa a fost crescuta.

Laura-laura,daca divortati atat de usor,faceti cea mai mare greseala.Barbatii sunt mai insensibili si nu dau importanta ca noi cuvintelor si gesturilor.Uneori vorbesc vrute si nevrute fara intentia de a ne rani,chiar daca asa se intampla .Ei raman totusi in anumite privinte,in interior,niste baietei dornici sa fie rasfatati.Trebuie sa discutati cu ei,franc si fara jigniri("nesimtiti" etc).

Cat despre ideea de a va face un amant,cum va sugerau unii...nici nu am cuvinte.Nu trebuie sa uitati ca sunteti un model pentru fata dvs.Ea invata inconstient cum sa rezolve probleme de cuplu aparute intre doi soti.Trebuie sa o invatati sa lupte cu alte mijloace pentru casnicia ei,nu cu minciuni.Chiar daca e mare.are nevoie sa va stie bine p amandoi si are nevoie sa va stie impreuna.Daca renuntati asa usor,veti distruge cu popriile maini ceea ce ati construit cu multa munca o viata intreaga.Va veti trezi dezamagita de viata,de barbati in general,singura si batrana...

Laura, vad ca nu mai apari, asa ca inteleg ca ai gasit aici niste pagini din viata altora pe care sa le citesti. Da un google si citeste despr indivizii "pasivi- agresivi", cred ca o sa recunosti destule de acolo.

In rest, mentin tot ce ti-am spus anterior. Lifee is life, ai una singura, datorii ai doar fata de tine - in primul rind, si fata de fata ta in al doilea rind. Restul sint aleatorii, subsecvente acestora.

P.S.: iarta-ma daca insist , dar un alt barbat ( sau femeie) cu care sa te iubesti e o supapa fantastica pentru a te elibera de presiunile psihice adunate in atitia ani si a te regasi pe tine insati. Zen , tu si cu tine, puteti decide singure ce aveti de facut.

Laura-laura a scris:

De acord cu tine. Dar de ce trebuie sa o stabilesc eu si nu bunul simt? Gresesc eu ca am asteptari?

Da, gresesti asteptind sa fi ajutata din bun simt si prin puterea exemplului tau.

S-au obisnuit ca te descurci si fara ei si le convine. E normalul lor.

Daca vrei sa schimbi ceva, va trebui sa ceri asta ferm, fara negocieri.

lorelai1907 a scris:

Pentru copilul tau,daca e nevoie, "tragi de tine la extrem",bineinteles ca da!

Daca e nevoie, dar in cazul acesta nu.

De ce trebuie ca o femeie bolnava, ce urmeaza sa faca o operatie, sa-i caute fetei bluza preferata?

Pentru ca acesteia ii este lene, iar mama face orice pt copilul ei?

Give me a break!

Cat despre teoria aceea cum ca o femeie trebuie sa faca totul si sa fie fericita..

Feministele te-ar impusca.

Cristinick a scris:

Daca e nevoie, dar in cazul acesta nu.

De ce trebuie ca o femeie bolnava, ce urmeaza sa faca o operatie, sa-i caute fetei bluza preferata?

Pentru ca acesteia ii este lene, iar mama face orice pt copilul ei?

Give me a break!

Doamna a spus ca nu e o problema grava de sanatate.Operatie poate insemna si marirea sanilor,de exemplu.Sa speram ca nu e cazul de fata.Oricum,nu are importanta cat e de grava aceasta operatie sau nu.Si pe mine m-ar surprinde sotul cu asa o declaratie:"Auzi,stam cam rau cu banii!Lasa operatia pe mai tarziu!".In locul doamnei nu il bagam in seama si faceam ce trebuie.Spuneam mai sus ca barbatii arunca uneori cuvinte fara sa gandeasca in amanunt consecintele,cum fac femeile,de exemplu.Depinde atitudinea pe care o au.Nici eu nu consider mentinerea unei casnicii in care a aparut violenta fizica ca fiind sanatoasa.Dar nu e cazul aici.Pana la urma bietul om ce a facut?Si eu daca as gasi in fiecare seara masa pusa acasa si lucruri de genul,fara a mi se cere ajutorul in treburile casnice, poate m-as obisnui asa si dupa ani de zile de practica,as considera faptul absolut normal.Nu?Uitati ca femeia si barbatul au niste roluri bine determinate in societate,de mii de ani.Voi vreti sa schimbati totul,asa ,pocnind din degete?Cu rabdare,cu tact(cu foarte mult tact),cu perseverenta si in primul rand cu dragoste etc, multe femei au obtinut ajutor in gospodarie din partea barbatilor lor.Daca vii si bati cu pumnul in masa strigand:"Auzi ba nesimtitule,ia pune mana si fa aia si aia!",crezi ca rezolvi ceva?Doamna a spus varianta dansei.Nu puteti condamna un om asa,indemnandu-i nevasta sa divorteze sau sa isi faca amant, fara sa ii dati dreptul la apel.Intr-un conflict,intotdeauna sunt doi vinovati!Se plangea doamna ca sotul o intreaba pana si despre starea meteo.Ce am retinut e ca acesta i se adreseaza cu "draga mea".Ce frumos!Sunt barbati care vorbesc mizerabil si care nu tin cont de sotiile lor nici cand e vorba de lucruri comune.De asemenea,doamna se plangea ca dupa ce raspunde prompt cererii de ajutor a mamei,o gaseste pe aceasta in casa vesela si sanatoasa.Ar fi mai multumita daca ar gasi-o bolnava?Si sa spunem ca sotul si mama doamnei sunt doua cazuri aparte.Dar pe copila de 18 ani cine a crescut-o?Nu dansa?Orice invat are si dezvat,desi la varsta asta,mai greu...Nu consider situatia atat de grava.Totul are loc pe fondul oboselii si al stresului.Nu sunteti singura care trece prin asa ceva.Doamna,incercati sa va odihniti.Si sa aveti un pic de timp si de dumneavoastra:o prietena,o pasiune,un sport,ce vreti dumneavoastra.Si fiti perseverenta,dar calma,in cererea dumneavoastra de ajutor.Incercati sa fiti obiectiva si nu faceti lucruri pe care mai tarziu le-ati regreta ,in mod sigur.Fata la varsta asta e cu bac-ul sau se pregateste de facultate.Are nevoie de liniste,nu de divort si de mama cu amanti.

Cristinick a scris:

Cat despre teoria aceea cum ca o femeie trebuie sa faca totul si sa fie fericita..

Feministele te-ar impusca.

Cristinick,probabil inca nu esti mama.Si eu gandeam asa cu ani in urma .Feministele sunt femei care nu se simt implinite ca sotii si ca mame,care nu se simt in siguranta langa barbatii lor.Imi pare rau pentru ele,pentru ca stiu din proprie experienta cat e de greu.Uite un citat care imi placea mult:" A man of quality is not threatened by a woman of equality"(Cristina Aquilera).Si asta e adevarat. Intr-o relatie,bazata pe dragoste autentica ,feminismul dispare de la sine.Deoarece,asa cum spunea Constantin Noica in alt context, "nu se stie cine da si cine primeste".Nu mai conteaza.Intelegi?Cand iti vezi familia fericita,nu te mai intereseaza daca doar tu speli vasele.Ba din contra!Nici nu ii mai lasi pe ei sa o faca,decat daca simti ca nu te descurci.

.