[Blake]

Blake a scris:

Păi cred că acceptarea e oricum hibridă. E vorba pe de o parte de a te accepta pe tine, de a ştii ce eşti şi ce poţi să faci. Asta nu

white.way a scris:

Uneori, acceptarea celor din jur poate implica si acceptarea faptului ca nu vom intelege niciodata anumite lucruri pe care le fac. Dar asta mi se pare deja un nivel de acceptare foarte dificil de atins. Tu ce zici?

Dacă e să fie cazul să nu putem

Blake a scris:

Dacă e să fie cazul să nu putem

Z e r o a scris:

Chiar crezi ca e asa dificil de crezut? Si, daca da, de ce?

Era sa uit

Mie mi-e dificil de crezut. Adică nu-mi amintesc să fi

Blake a scris:

Mie mi-e dificil de crezut. Adică nu-mi amintesc să fi

Sint mai mult de acord cu Z. in chestiunea asta.

Faptul ca tu crezi ca stii adevarul despre ceea ce-l determina pe celalalt sa procedeze intr-un fel sau in altul nu inseamna ca il si stii. Inseamna doar ca explicatia posibila pe care ai gasit-o te linisteste pe tine. Ai anihilat necunoscutul cu ea si astfel este mai usor suportabil.

Chestiunea cu acest nivel ultim de acceptare am invatat-o din marturisirile celor mai buni psihoterapeuti.

Doamne fereste sa fie nevoie sa te confrunti cu asa ceva, dar chiar ai putea intelege si, astfel, accepa mai usor un violator care ar fi agresat pe cineva apropiat? Sa nu mai vorbim despre criminalii psihopati...

Dar mai sint si oameni care fac rau, zilnic, nu pina la crima, adevarat. Il fac zilnic, in mod deliberat si constant. Ii vei putea intelege si astfel accepta si pe acestia?

Cultura vestica este cea a explicatiilor. Orientalii sint cei care spun ca explicatiile sint doar asa, niste proptele, pentru linistea noastra de moment. Bineinteles ca ne sint utile, dar cred ca foloseste daca nu uitam si aspectul acesta. Sa nu le idealizam, sa nu le idolatrizam.

white.way a scris:

Doamne fereste sa fie nevoie sa te confrunti cu asa ceva, dar chiar ai putea intelege si, astfel, accepa mai usor un violator care ar fi agresat pe cineva apropiat? Sa nu mai vorbim despre criminalii psihopati...

Dar mai sint si oameni care fac rau, zilnic, nu pina la crima, adevarat. Il fac zilnic, in mod deliberat si constant. Ii vei putea intelege si astfel accepta si pe acestia?

Cultura vestica este cea a explicatiilor. Orientalii sint cei care spun ca explicatiile sint doar asa, niste proptele, pentru linistea noastra de moment. Bineinteles ca ne sint utile, dar cred ca foloseste daca nu uitam si aspectul acesta. Sa nu le idealizam, sa nu le idolatrizam.

Acceptarea, nu inseamna neaparat aprobare. Inseamna sa incerci sa intelegi ce a determinat un om sa sa comporte intr-un anumit fel, chiar daca nu esti de acord cu modul in care a procedat. Sa nu il judeci, ci sa incerci sa-ti explici ce si cine ce l-a influentat de a ajuns sa actioneze imoral, irational din punct de vedere al majoritatii semenilor sai. Pentru asta trebuie sa ai capacitatea de a empatiza cu omul, lasand la o parte faptele sale, renuntand la ideile preconcepute. Reprosandu-i mereu greselile comise unui om care, toata viata lui, din diverse motive, se comporta altfel decat semenii sai, nu reusesti decat sa-l faci sa se simta izolat si sa-l inraiesti. Abia cand el se simte acceptat poti avea pretentia sa-l faci sa inteleaga unde a gresit si sa incerci sa-l inveti cum sa-si indrepte greselile. Toate ororile se produc datorita ignorantei.

Cred ca orientalii nu ne sugereaza sa nu cautam explicatii, ci sa nu ne cramponam de acestea.

Z e r o a scris:

Acceptarea, nu inseamna neaparat aprobare. Inseamna sa incerci sa intelegi ce a determinat un om sa sa comporte intr-un anumit fel, chiar daca nu esti de acord cu modul in care a procedat. Sa nu il judeci, ci sa incerci sa-ti explici ce si cine ce l-a influentat de a ajuns sa actioneze imoral, irational din punct de vedere al majoritatii semenilor sai. Pentru asta trebuie sa ai capacitatea de a empatiza cu omul, lasand la o parte faptele sale, renuntand la ideile preconcepute. Reprosandu-i mereu greselile comise unui om care, toata viata lui, din diverse motive, se comporta altfel decat semenii sai, nu reusesti decat sa-l faci sa se simta izolat si sa-l inraiesti. Abia cand el se simte acceptat poti avea pretentia sa-l faci sa inteleaga unde a gresit si sa incerci sa-l inveti cum sa-si indrepte greselile. Toate ororile se produc datorita ignorantei.

Cred ca orientalii nu ne sugereaza sa nu cautam explicatii, ci sa nu ne cramponam de acestea.

Fraza asta este total gresita, pentru ca daca ai accepta-o ca pe un adevar universal valabil, ai creea un intreg lant de cauzalitate in care fiecare ar fi nevinovat, considerant ca altceva sau altcineva, este de vina.

Pentru asta omul este inzestrat cu constiinta si discernamant. Ca sa nu fie determinat de altceva sau altcineva sa faca lucruri imorale sau irationale. Cand savarseste asa ceva, nu mai are discernamant.

In schimb, foarte adevarata este fraza cu ignoranta, numai ca acesta produce si lucruri marunte, iar ororile sunt formate dintr-o multime de lucruri marunte.

Two a scris:

Fraza asta este total gresita, pentru ca daca ai accepta-o ca pe un adevar universal valabil, ai creea un intreg lant de cauzalitate in care fiecare ar fi nevinovat, considerant ca altceva sau altcineva, este de vina.

Pentru asta omul este inzestrat cu constiinta si discernamant. Ca sa nu fie determinat de altceva sau altcineva sa faca lucruri imorale sau irationale. Cand savarseste asa ceva, nu mai are discernamant.

In schimb, foarte adevarata este fraza cu ignoranta, numai ca acesta produce si lucruri marunte, iar ororile sunt formate dintr-o multime de lucruri marunte. :)

Poate ca a fost o exprimare mai nepotrivita. Corectez: cum au fost percepute, de el (omul respectiv) anumite influente si ce schimbari au produs in persoana sa, in ce fel l-au afectat in sens negativ, l-au destabilizat, de a ajuns sa reactioneze imoral, irational...

Acum sper ca e mai bine.

Eu ma asteptam la un raspuns de la Blake, voiam sa vad cum gindeste el, pentru ca este topicul sau. Insa poate discutia este bine-venita si pentru el.

Nu cred ca am dat senzatia ca a accepta pentru mine inseamna a aproba. In esenta sint de acord cu ce-ai zis, Z., o singura chestiune as vrea sa adaug insa: exista cazuri in care oamenii actioneaza din pura rautate si in perfecta cunostinta de cauza, nu din ignoranta. A considera ca fiecare criminal are scuze este, exact asa cum a spus si Two, periculos. Este un pas spre anarhie sociala, in sens negativ.

Z., au mai fost oameni care au crezut in "le bon sauvage", cel pe care doar societatea umana il strica. Eu, asemenea lui William Golding cu al sau "Imparatul mustelor" nu cred ca omul devine rau din cauza influentelor negative, cred ca ajunge asa pentru ca asta alege el.

Sa vedem insa ce spune si Blake.