Daca v-ar insela partenera de viata ce ati face?

Melissa Rebecca a scris:

Ia sa zic si io ceva.

Atunci cand iti iubesti partenerul cu adevarat, ii doresti binele, fericirea, implinirea. Bucuria lui, e bucuria ta. Fericirea lui, e si a ta. Daca la un moment dat el simte implinirea si fericirea alaturi de altcineva, acest lucru, teoretic, ar trebui sa ne faca fericiti. Doar egosimul, simtul proprietatii, senzatia acuta ca posedam o persoana ca pe un obiect, ne-ar putea face sa reactionam altfel. Nici macar nu e nimic de iertat atunci cand iubim cu adevarat. Persoana iubita si fericirea ei este mai presus de noi.

Atunci cand te iubesti si pe tine si iti doresti si tie binele, iti dai liber sa iti cauti si TU fericirea.

A fi uman, nu inseamna a fi sclav, iar uneori egoismul e un lucru bun si sanatos, btw.

Melissa Rebecca a scris:

Ia sa zic si io ceva.

Atunci cand iti iubesti partenerul cu adevarat, ii doresti binele, fericirea, implinirea. Bucuria lui, e bucuria ta. Fericirea lui, e si a ta. Daca la un moment dat el simte implinirea si fericirea alaturi de altcineva, acest lucru, teoretic, ar trebui sa ne faca fericiti. Doar egosimul, simtul proprietatii, senzatia acuta ca posedam o persoana ca pe un obiect, ne-ar putea face sa reactionam altfel. Nici macar nu e nimic de iertat atunci cand iubim cu adevarat. Persoana iubita si fericirea ei este mai presus de noi.

ce povesti misto

nu am intalnit pe nimeni in viata mea care ar da liber persoanei iubite spunand 'du-te måh ca io o sa fiu fericit/å pt tine'

eu-s de-un egoism incredibil si cred ca as lua o papusa si as face woodoo cu ea/el. nu pot si sincer nici nu cred ca as vrea sa pot sa fiu fericita daca ar alege sa fie cu altcineva. nu atata vreme cat eu ard pt el.

stupid_me a scris:

Atunci cand te iubesti si pe tine si iti doresti si tie binele, iti dai liber sa iti cauti si TU fericirea.

A fi uman, nu inseamna a fi sclav, iar uneori egoismul e un lucru bun si sanatos, btw.

Si a ei si a ta sunt doar povesti frumoase ce teoretic corespund filozofiei cu pricina; in viata insa, asa cum stiti si voi, situatia e naspa, adica data dreac, ca sa duce casnicia, odata cutia deschisa.

Aveti dreptate amandoi, insa nu e aplicabil, nu avem masura unei asemenea iubiri, nici fata de noi insine si nici fata de partener, ea ar implica o liberate de spirit fenomenala, ceea ce nu cred ca poate fi intalnita la omul obisnuit, adica la vreo 7 miliarde de obisnuiti; in plus implicatiile sunt imprevzibile si cu urmari dintre cele mai concrete, ce pot face viata imposibila (griji, nevoi, necaz durere, ... vorba scriitorului).

Si inca o chestie pe care nu stiu de ce sexul opus nu (vrea sa) o intelege vizavi de partener(a), mai oameni buni: barbatul nu e femeie si femeia nu e barbat!!! unde nu e clar? voi vreti ca femeile sa simta asa cum simt barbatii si barbatii asa cum simt femeile? asta e o aberatie (ma refer la simtamantul sexual desigur, la atractia resimtita vizavi de sexul opus)!

stupid_me a scris:

Atunci cand te iubesti si pe tine si iti doresti si tie binele, iti dai liber sa iti cauti si TU fericirea.

A fi uman, nu inseamna a fi sclav, iar uneori egoismul e un lucru bun si sanatos, btw.

Nimeni nu zice ca in momentul in care ai aflat ca esti inselat e ok sa incepi sa sari intr-un picior si sa canti "O lume minunata", nici ca trebuie sa-l acoperi cu laude pe cel care te-a inselat, dar orice om care vrea sa fie sincer cu el insusi, trebuie sa recunoasca ca orgoliul este acela care ne face sa avem resentimente fata de cei ce inseala. Sa fii intelegator, nu inseamna sa fii sclav, ci sa constientizezi ca sentimentele negative iti fac rau in primul rand tie, apoi celui care a inselat. Daca tot suntem egoisti, macar sa directionam egoismul in folosul nostru si al celorlalti.

suntnusunt a scris:

Si a ei si a ta sunt doar povesti frumoase ce teoretic corespund filozofiei cu pricina; in viata insa, asa cum stiti si voi, situatia e naspa, adica data dreac, ca sa duce casnicia, odata cutia deschisa.

Aveti dreptate amandoi, insa nu e aplicabil, nu avem masura unei asemenea iubiri, nici fata de noi insine si nici fata de partener, ea ar implica o liberate de spirit fenomenala, ceea ce nu cred ca poate fi intalnita la omul obisnuit, adica la vreo 7 miliarde de obisnuiti; in plus implicatiile sunt imprevzibile si cu urmari dintre cele mai concrete, ce pot face viata imposibila (griji, nevoi, necaz durere, ... vorba scriitorului).

Si inca o chestie pe care nu stiu de ce sexul opus nu (vrea sa) o intelege vizavi de partener(a), mai oameni buni: barbatul nu e femeie si femeia nu e barbat!!! unde nu e clar? voi vreti ca femeile sa simta asa cum simt barbatii si barbatii asa cum simt femeile? asta e o aberatie (ma refer la simtamantul sexual desigur, la atractia resimtita vizavi de sexul opus)!

Nu cred ca-ti trebuie o libertate de spirit fenomenala, e de-ajuns sa constientizezi otrava pe care ti-o administrezi singur atunci cand ai sentimente negative.

Fiero a scris:

Nimeni nu zice ca in momentul in care ai aflat ca esti inselat e ok sa incepi sa sari intr-un picior si sa canti "O lume minunata", nici ca trebuie sa-l acoperi

Nu stiu la ce te referi tu, eu ma refeream la postul lui Melissa.

Tot la ala. Ma rog, nu mai conteaza, intr-o zi o sa gandesti tot ca mine, am eu convingerea asta.

Io vreau sa invat sa calc pe becuri fara sa le sparg. (w00t)

M-a innebunit cu chestia asta. Roaga-te in fiecare seara sa te transformi in tantar, daca ruga-ti va fi fierbinte, dorinta-ti va fi implinita.

Fiero a scris:

Tot la ala. Ma rog, nu mai conteaza, intr-o zi o sa gandesti tot ca mine, am eu convingerea asta.

Asa cum altii aveau convingerea mereu, ca voi ajunge ca ei si voi fuma daca nu la 15, la 20 de ani.

In fine, ideea e in felul urmator - faci dupa cum simti, nu te straduiesti sa fii impotriva firii, adica zen.

Ceea ce spunea Melissa imi suna de-a dreptul nesanatos pentru un om care isi doreste o viata si o familie in care relatia de iubire dintre 2 sa fie exclusivista, indiferent de tentatii. Dupa cum exprima mai sus, poti la fel de bine sa te afli intr-o familie cu mai multe femei, barbati. Ma rog.

Adica, daca nu sari in sus de fericire, de ce sa stai acolo? Sa ne gasim motive ca ar trebui sa fim nefericiti?

Nu. Ideea nu era sa ii dai in cap, ci daca asa simti, sa te indepartezi. Nu sa stai acolo si sa intelegi la infinit bietele ei/lui escapade sexuale sau amoroase. De ce sa stai asa, ca si sclavul si sa ii tii lumanarea?

Si daca doar dupa prima escapada de acest gen, realizezi, prin indepartare, ca poti la fel de bine sa iti cauti fericirea si speranta si departe de el/ea. De ce sa nu o faci?

De ce sa stai cu cineva daca efectiv nu simti 100% iubirea si daruirea de a sta langa acel cineva?

Caci, da, sclav ai fi.

denied a scris:

Io vreau sa invat sa calc pe becuri fara sa le sparg.

Mai degraba vei reusi asta, decat constientizarea de care vorbeste Fiero