Daca v-ar insela partenera de viata ce ati face?

Io cred ca exagerezi un pic.

Nu vad nicio diferenta intre cei ce ridica in slavi iubirea si ceilalti.

Neindurarea fata de cel ce-a gresit, indiferent din ce "tabara" este, nu face altceva decat sa confirme faptul ca toti suntem oameni, avand calitati si defecte ce difera, insa nu si in acest caz.

Este o limita care nu poate fi depasita, iar daca da, nu si de oricine.

Bine, acu' noi vorbim doar in cazul in care ne iubim partenera/partenerul.

Cei care vin cu lozinci, sunt cei neimplicati emotional.

Iubirea nu este egala cu toleranta. Asa cum bunatatea nu este egala cu generozitatea.

denied a scris:

Bine, acu' noi vorbim doar in cazul in care ne iubim partenera/partenerul.

Cei care vin cu lozinci, sunt cei neimplicati emotional.

Da, niste roboti, da-i dracu!

Cineva care simte si gandeste ca el/ea insesi nu ar trada in nici o circumstanta, cineva care nu e fericit/a in relatie si in ciuda acestui lucru nu tradeaza, nu va avea intelegere si toleranta daca partenerul/a ar face-o. Simplu ca buna ziua. Stiu ca suntem diferiti unul de altul ca oameni dar daca unul din parteneri poate sa indure, sa fie fidel, sa nu insele in circumstante atenuante, are tendinta sa astepte aceleasi lucruri de la celalalt. Un fel de "daca eu pot, poti si tu". Nu cred ca e munca de Sisif sa-ti mentii integritatea intr-o relatie, daca nu de dragul partenerului macar de dragul tau ca sa te mai poti uita in oglinda cu respect de sine.

Daca asteptarile acestea sunt realiste sau nu, asta e altceva dar in multe cazuri ele exista si atunci cand nu sunt confirmate, iertarea este un lucru aproape imposibil de obtinut.

Intr-o relatie nefericita, amandoi sunt nefericiti nu numai unul, asadar daca unul nu calca pe langa ce scuza are celalalt sa o faca ? Nefericirea ? Dupa cum am spus, cel care tradeaza nu are monopol pe ea.

Ia sa zic si io ceva.

Atunci cand iti iubesti partenerul cu adevarat, ii doresti binele, fericirea, implinirea. Bucuria lui, e bucuria ta. Fericirea lui, e si a ta. Daca la un moment dat el simte implinirea si fericirea alaturi de altcineva, acest lucru, teoretic, ar trebui sa ne faca fericiti. Doar egosimul, simtul proprietatii, senzatia acuta ca posedam o persoana ca pe un obiect, ne-ar putea face sa reactionam altfel. Nici macar nu e nimic de iertat atunci cand iubim cu adevarat. Persoana iubita si fericirea ei este mai presus de noi.

Melissa Rebecca a scris:

Ia sa zic si io ceva.

Atunci cand iti iubesti partenerul cu adevarat, ii doresti binele, fericirea, implinirea. Bucuria lui, e bucuria ta. Fericirea lui, e si a ta. Daca la un moment dat el simte implinirea si fericirea alaturi de altcineva, acest lucru, teoretic, ar trebui sa ne faca fericiti. Doar egosimul, simtul proprietatii, senzatia acuta ca posedam o persoana ca pe un obiect, ne-ar putea face sa reactionam altfel. Nici macar nu e nimic de iertat atunci cand iubim cu adevarat. Persoana iubita si fericirea ei este mai presus de noi.

+ 100

Fiero a scris:

+ 100

:flowers:

Nu le merit, eu n-am fost in stare sa o spun asa frumos. Candva gandeam tot ca ceilalti, poate de-aia. :)

Melissa Rebecca a scris:

Ia sa zic si io ceva.

Atunci cand iti iubesti partenerul cu adevarat, ii doresti binele, fericirea, implinirea. Bucuria lui, e bucuria ta. Fericirea lui, e si a ta. Daca la un moment dat el simte implinirea si fericirea alaturi de altcineva, acest lucru, teoretic, ar trebui sa ne faca fericiti. Doar egosimul, simtul proprietatii, senzatia acuta ca posedam o persoana ca pe un obiect, ne-ar putea face sa reactionam altfel. Nici macar nu e nimic de iertat atunci cand iubim cu adevarat. Persoana iubita si fericirea ei este mai presus de noi.

Da si chiar ar fi iubire adevarata si permiterea divortului si in niciun caz ramanerea impreuna.

Naeema a scris:

Da.

Ce comica e matza lui Blues! :rot:

Melissa: :inlove:

De acord cu toata lumea.