Se cauta solutii, dar daca nu e nimic.. e solutia extrema. Eu n-as sfatui pe nimeni sa faca avort, si nu sunt pro avort, sunt... pro choice, sau asa ceva se zice, nu? Am invatat multe lucruri din experientele dureroase pe care le-am avut si m-am maturizat mult.
N-a zis nimeni ca cele pro life sunt fraiere. Doar ca, repet, atata timp cat nu treci printr-o situatie similara, n-ai de unde sa stii cum ai reactiona. Si eu ma cunosteam destul de bine, dar la momentul respectiv totul imi dadea cu virgula, nu mai gandeam limpede, nu cred ca vrei sa stii cum e. Nu poti sa bagi mana in foc pentru reactia ta dintr-o situatie sau alta. Doar sa fii o persoana foarte, foarte cerebrala, sa gandesti de 1000 ori inainte de a face un pas.
Mie mi-ar ajunge sa stiu ca mai e cineva care ma sprijina, ma ajuta, ca am pe cine sa ma bazez, asa i-am facut si pe primii, am trait intr-o saracie crunta, si eram multumita ca am familia mea, ca am un acoperis si nu stau in strada, ca am o lingura de orez s-o mananc. Dar singura fiind.. n-am stiut altceva ce sa fac, ce s-ar fi ales de mine si de copiii mei?