Început de Darianna, Joi 12 ian 2006 · 627 răspunsuri · 89.078 vizualizări
GinGin a scris:Cica nu exista iertare in acest caz...e un topic de gen pe Religie,parca ...
Sa fie sanatosi... cei care isi inchipuie ca se arunca cu bucati de iertare din cer !
GinGin a scris:...ia sa plec ei de pe topicul vostru...Spor!....la ce vreti voi...
poate vrem sa vina doamna cu faringoseptul si sa o lasam sa vorbeasca singura !! 
Editat Joi 23 apr 2009 16:12
heidy a scris:Serios ?A intentionat sa faca avort, ca sa fie pe intelesul tuturor. Nu a fost la doctor, nu nimic. Plus ca, eu aici incercam sa demonstrez ca daca lucrurile trebuie sa se intample, se intampla. Nu cred ca Dumnezeu ar permite lucrurile sa se intample, daca nu asa ar trebui.
Se stie ca starea afectiva a mamei poate avea impact asupra sarcinii; in ce masura, depinde de la om la om. Cu ideea ca daca lucrurile trebuie sa se intample se intampla, nu prea sunt de acord, pentru ca asta ar insemna ca totul e hotarat dinainte si noi de fapt nu avem nici o influenta asupra vietii noastre sau a celor din jur, ceea ce ii rapeste omului orice merit si il absolva de orice vina. Nu ma resemnez sa cred asa ceva. Daca Dumnezeu ar interveni de fiecare data cand vrem sa gresim, cum am mai creste noi ca oameni...? Sunt convinsa ca intervine de multe ori oricum.
rotan a scris:Sa fie sanatosi... cei care isi inchipuie ca se arunca cu bucati de iertare din cer !poate vrem sa vina doamna cu faringoseptul si sa o lasam sa vorbeasca singura !!
Nici macar nu meriti o replica. Sanatate.
WinoStonehead a scris:Nici macar nu meriti o replica. Sanatate.
Si totusi ai dat-o... de ce faci altceva decat ceea ce crezi ??
Editat Joi 23 apr 2009 16:40
rotan a scris:Si totusi ai dat-o... de ce faci altceva decat ceea ce crezi ?? :P
Fluff, tu esti...?
Mda, citind in continuare acest topic, imi dau seama ca discutiile pro sau contra vor mai dura cu brio ani multi, nu stiu insa cit vor fi de buni...
Prin natura profesiei, am avut ocazia sa intilnesc n+1 drame si mai ales drame ale copiilor. Ale copiilor nedoriti, parasiti, adusi pe lume mai rau decit puii de animale (de acestia au totusi grija mamele lor salbatice sau domestice, numai omul - prezumat cu ratiune - isi paraseste puii, fara ca acestia sa fie esentialmente bolnavi foarte grav cu sanse extrem de reduse de supravietuire, cum am vazut ca fac animalele)...
Nu cred sa existe ceva asemanator sentimentului de furie, de revolta, de neputinta, cind simti vina pentru toate vinile si pacatele parintilor naturali inconstienti, desi tu nu ai nimic de a face cu asta, cind te simti mobilizat sa lupti cu tot ce ai ca sa nu se mai intimple astfel de drame, cum este acest sentiment cind te incearca in momentul in care privesti in ochii copiilor abandonati. Te taie in suflet, in creier expresia de seninatate a acestora, de durere muta dar resemnata, ca asa le-a fost dat sa traiasca intre lumi si asa vor trece...
Stiati ca personalitatea afectiva a omului, a adultului de mai tirziu se formeaza in an de viata extra-uterina? Ca atunci se dezvolta centrii nervosi responsabili pentru afecte, senzatii, emotii? Ca daca acesti centri nu sunt stimulati sa se dezvolte in acest interval se atrofiaza cu trecerea timpului si ca recuperarea afectiva devine aproape imposibila? Ca acesti copii stiu cum ar trebui sa simta, sunt invatati si conditionati de societatea de care au parte in acest sens, dar nu simt cu adevarat, nu vibreaza? Ca pur si simplu nu exista din punct de vedere sentimental, afectiv?
Imaginati-va parintii - barbat sau femeie, nu are relevanta, amindoi sunt responsabili, in opinia mea de aparitia in lume(sic!) a embrionului, viitor copil, viitor adult, ca mine, ca voi.... - care din varii motive (religioase, sociale, personale) aduc pe lume o fiinta careia nu sunt ei insisi in stare sa ii acorde sansele de a se dezvolta armonios sufleteste... Toate sentimentele lor negative se rasfring asupra copilului, care astfel le primeste ca zestre si la care va adauga propriile lui traume, dezvoltind un sentiment de vina ancestrala, de care nu este vinovat, ori exact asta innebuneste si revolta!
In cazul unei solutii extreme cum este avortul, ambii actori - barbat si femeie - trebuie sa se gindeasca foarte bine inclusiv la propria lor incapacitate afectiva. Practic, au de ales intre a aduce pe lume un copil si a-i asigura toate conditiile, pe cit posibil, sa fie fericit si implinit fara sa aiba vreun sentiment de recunostinta indusa, in contrapartida, care va fi mai tirziu un adult fara traume afective majore, in stare sa ofere acelasi lucru propriilor copii, sau vor aduce pe lume un copil, care se va intreba mereu "oare daca eu nu m-as fi nascut, mama si tata ar fi avut o alta viata, mult mai fericita...", care va transmite, inconstient, aceleasi traume, si care va uri, cu mai mult sau mai putin sirg, mai mult sau mai putin voalat, societatea in care va fi obligat sa traiasca...
In opinia mea, inainte de a aduce pe lume un copil, gindeste-te la cum vor fi oare potential viitorii tai nepoti! Daca ii vezi fericiti si impliniti datorita propriei tale contributii ca parinte, DA! ADU-L, SA CREASCA SI SA INFLOREASCA! Daca nu, si avortul e o solutie, nu cea mai fericita, dar E o solutie.
p.s. intotdeauna m-a intrigat si m-a amuzat tragic in acelasi timp repartitia de gen (ca sa nu zic de sex) a persoanelor care isi exprima o opinie in acest domeniu.
Nu stiu daca ati observat, dar cei ferventi intervenienti anti-avort sunt in majoritate barbati. Si nu pot sa ma stapinesc sa fiu un pic mechante, imaginindu-mi cum ar reactiona acestia daca ar fi pusi in locul femeilor sa procreeze (sau nu) un copil :P
p.p.s.
Un barbat era satul de a mai merge la munca in fiecare zi iar sotia lui sa stea acasa. Voia sa vada cu ochii lui ce se petrece in timp ce el muncea din greu la birou, zicand astfel:
Doamne eu merg la servici in fiecare zi si muncesc 8 ore pe zi, in timp ce sotia mea sta fara nici o grija acasa. Vreau ca si ea sa stie prin ce trec eu zilnic, asa ca, te rog, permite-mi sa facem schimb pt o zi. Amin!
Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.
Dimineata urmatore, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt
partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13.. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria.
A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pt copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit
mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toata hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit pt culcare. La ora 9 era deja extenuate datorita trebulilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat inca
WinoStonehead a scris:Departe de a le scuipa pe aceste femei, fete tinere de multe ori, spun ca responsabilitatea ii revine si societatii, pentru expunerea lor la materiale pornografice de la o varsta frageda, pentru cultivarea acestei dorinte de a face sex cat mai devreme.
In societatea actuala in care traim exista deasemenea expunere la metode de contraceptie printre care si faimosul prezervativ care printre altele protejeaza si de boli venerice asta fiind de fapt motivul principal pentru a fi folosit de catre tineretul de azi.
Nu poti spune ca adolescentii de azi sunt expusi doar la continut sexual.Sunt expusi si la consecintele sexului neprotejat.Este responsabilitatea lor de a fi informati.Multi tineri se plang ca nu sunt tratati ca adulti cu respectul cuvenit.Act like an adult...daca vrei sa fii tratat ca atare.Asta zic eu.
Nu putem blama mereu societatea pentru ignoranta si lipsa de responsabilitate a oamenilor.
Dreptul la viata devine ceva lasat la latitudinea oricui, de a juca rolul de Dumnezeu.
Nici religia nu o putem implica intr-o socieate in care multi nu au religie,deci nu isi ghideaza deciziile bazandu-se pe vreo moralitate de provenienta divina.
Editat Vin 24 apr 2009 17:33
Cassandra a scris:
Fantastica povestioara, o stiam; intr-adevar, de multe ori, barbatii habar nu au cate responsabilitati au femeile casnice, si cat de greu e sa cresti copiii si sa faci treburile casei simultan.
Naeema a scris:In societatea actuala in care traim exista deasemenea expunere la metode de contraceptie printre care si faimosul prezervativ care printre altele protejeaza si de boli venerice asta fiind de fapt motivul principal pentru a fi folosit de catre tineretul de azi.Nu poti spune ca adolescentii de azi sunt expusi doar la continut sexual.Sunt expusi si la consecintele sexului neprotejat.Este responsabilitatea lor de a fi informati. Multi tineri se plang ca nu sunt tratati ca adulti cu respectul cuvenit.Act like an adult...daca vrei sa fii tratat ca atare.Asta zic eu.
Nu putem blama mereu societatea pentru ignoranta si lipsa de responsabilitate a oamenilor.
Asa e, dar contraceptia tine de ratiune, iar restul de instinct. De multe ori instinctul primeaza ratiunii. Unii nu se gandesc inainte sa faca ceva. Nu spun ca vina apartine societatii mai mult decat individului, dar are si ea un rol.
