Microorganismele marine au un creier colectiv ?
Specii foarte diferite de microorganismle din apele oceanice acţionează la unison ca răspuns la schimbările din mediu,
Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii
Început de lupini, Sâm 20 nov 2010 · 1.122 răspunsuri · 191.588 vizualizări
Cercetătorii români explorează raze cosmice din pampasul argentinian
Începând cu finele anului trecut, Cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale de pe Platforma de Fizică Măgurele, s-au alăturat colaborării Observatorul Pierre Auger în încercarea de a dezlega misterele razelor cosmice de energii ultra-înalte care vin din spaţiul cosmic şi pătrund scoarţa terestră.
"În fiecare secundă suntem bombardaţi de particule cosmice. La 100 de ani de la descoperirea lor nu ştim cu exactitate încă de unde vin, cum sunt produse şi accelerate la energii enorme: poate fi vorba de o gaură neagră activă în galaxia noastră sau într-o altă galaxie", a declarat dr. Gina Isar.
Cercetătorii români de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Măgurele, dezvoltă proiecte din diverse domenii precum fizica astroparticulelor, fizica energiilor înalte, astrofizică şi cosmologie, dar şi activităţi de cercetare aplicată, proiectare şi dezvoltare de tehnologii spaţiale. Până în prezent, oamenii de ştiinţă de aici s-au implicat în colaborări şi parteneriate de renume naţional şi internaţional, precum CERN-ALICE, şi programul N.A.S.A., cu primul experiment românesc trimis pe Staţia Spaţială Internaţională.
Acum, specialiştii români vor colabora cu o echipă de alţi oameni de ştiinţă din 18 ţări la Auger, cel mai mare experiment de radiaţie cosmică din lume, detectează aceşti mesageri ai universului ("cosmic messengers") cu 1660 de tancuri cu apă, în paralel şi complementar cu patru telescoape optice şi 24 de antene radio. De asemenea, experimentul se întinde pe o suprafaţă de 3.000 de kilometri pătraţi, care este de 10 ori mai mare decât cea a Bucureştiului.
Tanc de apă situat la aproximativ 1400 m altitudine. În fundal, în partea dreaptă, telescop optic
Studiul razelor cosmice este important deoarece acestea ar putea ajuta la descoperirea unor noi informaţii legate de originea noastră, de modul în care a evoluat sistemul nostru solar şi dinamica galaxiei noastre.
La Auger, România este reprezentată şi de Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Politehnica din Bucureşti. În total, la proiect lucrează 94 de cercetători internaţionali, din 18 ţări.
Institutul de Ştiinţe Spaţiale se va implica în acest proiect asigurând suport hardware computaţional performant, dezvoltarea de detectori, servicii de mentenanţă şi control. De asemenea, cercetătorii români vor prelucra, simula, analiza şi interpreta date experimentale.
"Asocierea Institutului de Ştiinţe Spaţiale la colaborarea Auger deschide un întreg teritoriu ştiinţific cercetătorilor noştri, oferindu-le oportunităţi extraordinare de cercetare în domeniul fizicii astroparticulelor. Mai mult decât atât, sperăm ca astfel de colaborări internaţionale să îi atragă pe tinerii români către cercetarea românească şi în particular către institutul nostru", a declarat Dr. Sorin Zgură, directorul Institutului.
Misterul razelor cosmice au o nouă explicaţie
Razele cosmice
Un cercetător le-a dat şobolanilor "al şaselea simţ": capacitatea de a atinge lumina infraroşie
Un implant cerebral a reuşit să ofere şobolanilor un "al şaselea simţ" ce le permite să "atingă" lumina infraroşie invizibilă, aceasta fiind cea mai recentă demonstraţie a capabilităţilor neurotehnologiei.
Cercetarea ar putea duce la dispozitive protetice controlate cu creierul, de exemplu membre artificiale ce le permit utilizatorilor să recapete simţul atingerii, a explicat Miguel Nicolelis, profesor de neurobiologie la Universitatea Duke din Carolina de Nord.
Profesorul Nicolelis, unul din cei mai importanţi cercetători din domeniul interfeţelor creier-computer, a descris cele mai recente experimente realizate
Care este obiectul spaţial din sistemul nostru solar cu cele mai mari şanse de a găzdui viaţă ?
Astronomii americani care îşi dedică eforturile identificării formelor de viaţă în sistemul nostru solar consideră că Europa, una din lunile lui Jupiter, ce găzduieşte un ocean, reprezintă o ţintă mult mai promiţătoare decât Marte, o planetă acoperită de deşert, asupra căreia sunt concentrate în acest moment eforturile guvernului american.
"Europa este locul din sistemul nostru solar cu cel mai mare potenţial de a găzdui viaţă, cu excepţia Pământului", a explicat Robert Pappalardo, specialist în ştiinţe planetare în cadrul Jet Propulsion Laboratory, un laborator al N.A.S.A.
"Cred că ar trebui să explorăm această lună acum că am realizat conceptul unei misiuni despre care credem că este potrivită, mai ales că putem ajunge acolo cu un preţ convenabil", a explicat cercetătorul.
"Europa este promiţătoare din punct de vedere al «habitabilităţii» deoarece are un ocean şi un strat de gheaţă subţire. De asemenea, ştim că există oxidanţi la suprafaţa acestei luni", a mai spus Pappalardo.
La solicitarea N.A.S.A., misiunea propusă pentru explorarea Europei a fost revizuită în mod semnificativ pentru a-i reduce costurile, a explicat omul de ştiinţă în cadrul conferinţei anuale a American Association for the Advancement of Science (AAAS).
Ca rezultat, specialiştii de la JPL şi din cadrul Laboratorului de Fizică Aplicată de la Universitatea Johns Hopkins au conceput un nou proiect intitulat Clipper, ce urmează să coste în total două miliarde de dolari, plus costurile lansării.
Pornind de la reuşita misiunii Cassini, o sondă care a explorat Titan, o lună a planetei Saturn, o nouă navetă spaţială ar orbita Jupiter şi ar efectua numeroase zboruri în apropiere de Europa.
"Astfel am putea studia Europa în întregime cu ajutorul mai multor zboruri repetate", a argumentat Pappalardo. "Prin această metodă putem desfăşura eforturi ştiinţifice remarcabile, nu la fel de bine ca în cazul unei sonde care ar orbita luna, dar nu prea rău, cu un cost de două ori mai mic, adică două miliarde de dolari de-a lungul întregii misiuni", a explicat cercetătorul.
Dacă planul este aprobat, naveta Clipper ar putea fi lansat până în 2021, urmând să ajungă la Europa în 3-6 ani. Ca termen de comparaţie, o călătorie până la planeta Marte durează doar şase luni.
Suprafaţa satelitului jovian Europa
Din nefericire, N.A.S.A. a anunţat deja la finalul anului 2012 că nu există fonduri pentru misiunea Clipper în contextul actual al reducerilor bugetare.
Cu toate acestea, agenţia spaţială americană a anunţat în luna Decembrie că va trimite spre Marte în 2020 un nou robot similar lui Curiosity, în cadrul unui proiect care va costa 2,5 miliarde de dolari. Curiosity, care a ajuns pe Planeta Roşie în luna August 2012, încearcă să afle dacă pe Marte au existat în trecut forme de viaţă.
Planurile actuale ale N.A.S.A. arată că după ce sonda Juno va intra pe orbita lui Jupiter în 2016, urmând să se prăbuşească un an mai târziu, S.U.A. nu vor mai avea sonde în zonele îndepărtate ale sistemului nostru solar.
N.A.S.A. ar putea participa însă, la o misiune spre Jupiter a Agenţiei Spaţiale Europene, intitulată Jupiter Icy Moon Explorer, în cadrul căreia o navetă va ajunge la destinaţie în jurul anului 2030.
Pappalardo subliniază că Marte consumă cea mai mare parte a atenţiei N.A.S.A. şi spune că agenţia spaţială nu ar trebui să ignore planetele cu o prioritate ştiinţifică ridicată.
În perspectiva sa, într-adevăr, Marte ar fi putut găzdui forme de viaţă acum câteva miliarde de ani, dar Europa ar putea găzdui forme de viaţă în zilele noastre.
"Dacă Europa nu este cel mai bun loc din sistemul nostru solar, după Terra, pentru forme de viaţă, atunci şi Enceladus este o variantă", afirmă Amanda Hendrix, un cercetător de la Planetary Science Institute. "Prezintă o mare, dacă nu chiar un ocean, sub suprafaţa sa şi are totodată activitate geologică. Are de asemenea căldură la polul sud şi gheizerul de la polul sud emite particule de apă", mai spune specialistul.
Europa a fost observată în detaliu pentru prima dată de sondele Voyager, în 1979, iar apoi în mai mult detaliu de Galileo în cursul anilor '90.
Surse: descopera.ro, AFP
Un nou virus descoperit, ar putea fi cea mai abundentă formă de viaţă de pe Păm
Fizicienii au descoperit o proprietate a materiei, nemai
Un crater uriaş creat de un asteroid a fost descoperit
Gena care ne permite să consumăm alcool
Cercetătorii au aflat momentul
De ce au oamenii amprente?
Detectivii care folosesc amprentele pentru a lua urma infractorilor ar trebui să fie recunoscători pentru faptul că oamenii se trag din strămoşi care trăiau