Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

NASTYPRIMUL a scris:

Zi doamne fereste cu chestia aia cu perdea de meteoriti. Ca aia inseamna obturarea luminii solare.

Unii nu au ce face decit sa naste asemenea monstruozitati de idei.

Mie imi place caldura asta.

Ar trebui sa mai intrebe si oamenii cind lanseaza astfel de idei, nu sa-i manevreze in directii nedorite.

Incalzirea globala este benefica vietii si oamenilor.

Muncim mai putin ptr a trai.

Si mie imi place caldura.

Zona balcanica este sora zonei ibero-magrebiene sau anatoliene si cu toate acestea la noi este mult mai frig decat in Maroc, Spania sau Turcia.

La noi problema este lipsa Gulf Streamului care sa impinga curentul rece spre NV si ne gasim putin mai la nord unde curentii de vest deviaza aerul cald mediteranean destul de pe la sud spre rasarit.

Totusi ultimii ani ne-au aratat ca si la noi exista un tipar similar atunci cand ciclonii mediteranieni dinspre zona Marii Tireniene si Libia sunt deviati de catre vanturile de vest inspre Croatia si Ungaria, si un alt tipar cand aerul cald dinspre Africa urca prin zona Turciei europene spre nord, la fel si aerul tropical din oceanul indian prin zona Caspicii si Transcaucaziei mentinand vremea calda in Ucraina, Moldova si Rom^nia extracarpatica mai ales.

Este posibil ca acest tipar sa se stabilizeze si atunci zona balcanica sa aiba un climat similar Anatoliei.

Nu ar fi nici o diferenta intre clima de la Madrid si clima de la Bucuresti sau Cluj-Napoca, astfel am avea o medie inalta diurna de 8-12 C iarna, adica cam cum e timpul pe la noi in octombrie si noiembrie, iar toamna si primavara ar semana cu lunile septembrie si iunie.

Primele arme letale confecţionate de oameni datează de acum 71.000 de ani

Paleontologii au descoperit mici arme din piatră

Cipul care va revoluţiona medicina şi va salva animalele de la chinurile din laboratoare

Oamenii de ştiinţă din Statele Unite testează efectele medicamentelor noi asupra unui microcip care conţine celule vii şi care reproduce multe dintre caracteristicile unui plămân uman. Astfel de tehnologii ar putea, într-o bună zi, să ajute la îmbunătăţirea mijloacelor de testare a medicamentelor şi la reducerea numărului de animale utilizate în scopuri medicale.

În 2010, cercetătorii de la Institutul Wyss pentru Inginerie Biologică al Universităţii Harvard, au dezvoltat o tehnologie numită "plămân pe cip" care simulează funcţiile sacilor de aer (alveole), cu rolul de a transfera oxigenul printr-o membrană subţire, de la plămân în sânge.

Pentru companiile de medicamente, tehnologia oferă o modalitate simplă prin care ar putea evalua mai bine modul în care tratamentele reacţionează asupra corpului uman. Mai mult, în cele din urmă, ea va ajuta la reducerea costurilor de creare a medicamentelor prin identificarea problemelor înainte ca tratamentele să fie testate în studii clinice.

Acum, oamenii se ştiinţă testează plămânul artificial, folosindu-l, mai întâi, pentru a recrea edem pulmonar, o afecţiune care face ca lichidul să se scurgă sacii de aer din plămâni, şi apoi pentru tratarea bolii cu un medicament experimental.

Dispozitivul este aproximativ de dimensiunea unui stick de memorie este format dintr-un polimer flexibil care conţine canale goale. Aceste canale sunt împărţite printr-o membrană permeabilă subţire, pe-o parte şi pe cealaltă parte de vase de sânge sau celule capilare care sunt scăldate în lichid pentru a simula fluxul sangvin. În plus, este adăugat un sistem de aspirare cu scopul de a imita modul în care se întinde ţesutul uman în timpul respiraţiei.

Pentru el a fost tratat cu interleukina-2 sau IL-2, un medicament pentru tratarea cancerului care poate provoca edem pulmonar, o boala mortală care presupune ca plămânii să se umple cu lichid şi cheaguri de sânge. Atunci când a fost injectat în canalele de sânge din dispozitiv, medicamentul a făcut ca fluidele să se scurgă de-a lungul membranei, reducând cantitatea de volum de aer din celălalt canal. Plasma sangvină a trecut în canalele de aer şi a început să se coaguleze. Mai mult, când sistemul de aspirare a fost pornit, pentru a stimula respiraţia, procesul de scurgere a fluidelor s-a accentuat, sugerând că respiraţia poate înrăutăţi situaţia.

"Am aflat mai multe detalii legate de mecanismele prin care operează această boală, lucru pe care nu le-am fi putut afla dacă făceam simularea pe animale", a declarat dr. Geraldine Hamilton, coautorul studiului.

În cele din urmă, oamenii de ştiinţă au urmărit efectele unui nou medicament numit dispozitiv de blocare TRPV4 şi au descoperit că dacă acesta este administrat înainte de expunerea la IL-2, scurgerea fluidelor poate fi prevenită.

Pentru a putea confirma aceste realizări, în paralel, specialiştii au testat medicamentul pe rozătoarele şi câini care sufereau de edem pulmonar. Aşa cum sperau oamenii de ştiinţă, testele pe animale au confirmat eficienţa cipului.

Surse: descopera.ro, REUTERS

Fizica cuantică oferă o explicaţie ştiinţifică pentru existenţa sufletului, anunţă doi cercetători de renume

Doi oameni de ştiinţă specializaţi în fizica cuantică susţin că pot demonstra existenţa sufletului.

Dr. Stuart Hameroff, un fizician american, şi Sir Roger Penrose, din Marea Britanie, au conceput o teorie cuantică a conştiinţei, care susţine că sufletele oamenilor sunt conţinute în "microtubule", structuri care se găsesc în interiorul celulelor noastre cerebrale.

Ideea celor doi cercetători porneşte de la noţiunea conform căreia creierul este un computer biologic în care "cei 100 de miliarde de neuroni, impulsurile lor electrice şi conexiunile sinaptice joacă rolul de reţele informatice". Conform acestei idei, conştiinţa este un program derulat de computerul cuantic existent în creierul nostru care continuă să existe în univers şi după moartea noastră.

Dr. Hameroff, profesor emerit în cadrul departamentului de anesteziologie şi psihologie din cadrul Universităţii Arizona şi totodată directorul Center for Consciousness Studies, lucrează alături de Sir Roger Penrose la această teorie din 1996.

Cei doi oameni de ştiinţă susţin că ceea ce noi percepem ca fiind conştiinţa, este rezultatul efectelor gravitaţiei cuantice în interiorul acestor microtubule, un proces pe care aceştia îl numesc "orchestrated objective reduction" (Orch-OR).

Cercetătorii afirmă că atunci când oamenii intră în starea de moarte clinică, aceste microtubule îşi pierd starea cuantică, însă informaţia conţinută în ele nu se pierde. Cu alte cuvinte, "sufletul" nu moare, ci se întoarce înapoi în Univers , afirmă Dr. Hameroff. "Dacă un pacient este resuscitat, informaţia cuantică revine în microtubule şi pacientul spune «am avut o experienţă aproape de moarte»", adaugă cercetătorul.

Specialistul afirmă că descoperirile recente referitoare la rolul pe care fizica cuantică îl joacă în procesele biologice - precum mirosul, fotosinteza sau modul în care navighează păsările - reprezintă o dovadă în plus în favoarea teoriei sale.

Surse: descopera.ro, news.com.au, DailyMail

Creierul de albină va ajuta la crearea roboţilor autonomi

Roboţii autonomi pot

Când a încetat Homo sapiens să se împerecheze cu Homo neanderthalensis ?

Cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii au procreat împreună cu strămoşii europenilor din ziua de astăzi după ce oamenii moderni, dotaţi cu instrumente sofisticate de piatră, au părăsit Africa. Cel mai probabil, acum 47.000 de ani s-a înregistrat momentul când neanderthalienii şi oamenii moderni s-au împerechiat pentru ultima dată, au concluzionat experţii.

Acum foarte mult timp, oamenii moderni împărţeau Globul cu alte specii de hominizi, printre care şi neanderthalienii, cele mai apropiate rude dispărute ale omului. Neanderthalienii existau pe Terra de aproximativ 30.000 de ani atunci când oamenii moderni au început să lase în urma lor dovezi descoperite de paleontologi, acum aproximativ 200.000 de ani.

În 2010, oamenii de ştiinţă au obţinut prima secvenţă a genomului neanderthalian pe baza unei probe ADN extrase din fosile, iar examinarea acestui material genetic a sugerat că strămoşii oamenilor de astăzi au reuşit de mai multe ori să procreeze împreună cu neanderthalienii. Studiile recente sugerează că ADN-ul neanderthalian formează între 1% şi 4% din genomul oamenilor care trăiesc astăzi pe continentul Eurasiatic, fiind posibil ca acest ADN să contribuie la sistemul imunitar robust al acestora.

Studiind genomul neanderthalian, cercetătorii au descoperit că oamenii care trăiesc în afara Africii au mai multe variante genetice în comun cu neanderthalienii decât cei care trăiesc pe Continentul Negru. O posibilă explicaţie ar putea fi aceea că oamenii moderni au început să se împerecheze cu neanderthalienii după ce au părăsit Africa, acum mai bine de 100.000 de ani.

Pentru a afla de ce oamenii de Neanderthal par mai înrudiţi cu oamenii din afara Africii, cercetătorii au studiat fragmentele de ADN care sunt similare în genomul neanderthalienilor şi în cel al europenilor de astăzi. Atunci când celulele spermatozoizilor şi cele ale ovulelor sunt create, fragmentele de ADN din interiorul lor se "rup" şi se "lipesc" la loc, formând noi combinaţii de material genetic. Această "recombinare" reduce lungimea fragmentelor de ADN cu fiecare generaţie, astfel că prin compararea dimensiunilor fragmentelor de ADN, "putem estima data la care cele două populaţii au împărtăşit pentru ultima oară gene", afirmă Sriram Sankararaman, specialist în statistică genetică la Harvard Medical School.

Echipa de cercetători estimează că oamenii moderni şi neanderthalienii au făcut ultima oară schimb de gene acum 37.000 - 86.000 de ani, perioada cea mai probabilă fiind acum 47.000-65.000 de ani. Această perioadă a avut loc după ce oamenii moderni au părăsit Africa, dar este posibil să fi avut loc înainte ca aceştia să se răspândească în Eurasia.

Descoperirea sugerează că oamenii moderni au făcut ultima oară sex cu neanderthalienii în perioada cunoscută sub numele de Paleoliticul superior. Atunci, oamenii moderni începuseră să folosească instrumente sofisticate din piatră, precum lamele de cuţit, vârfuri de suliţă şi uneltele de gravat şi perforat.

"Aceste date ne vor permite să obţinem noi perspective asupra modului în care oamenii moderni s-au adaptat pe măsură ce au ocupat noi regiuni ale planetei. Cercetarea arată că datele genetice au puterea de a dezvălui informaţii despre evenimentele istorice", spune Sankararaman.

Acum, cercetătorii intenţionează să studieze alte evenimente istorice care arată interacţiunea dintre oamenii moderni şi alte specii de hominizi. Prima ţintă o reprezintă locuitorii din Papua, care par să se fi înmulţit cu o altă specie de hominizi descoperită recent, denisovanii.

Surse: descopera.ro, LIVESCIENCE

Apar dronele "inteligente", care funcţionează fără ajutorul oamenilor

Chengyu Cao, de la Universitatea din Connecticut, speră ca

Atacu al unui păianjen de acum 100 milioane de ani a fost surprins de natură

Cercetătorii au descoperit unul dintre cele mai vechi atacuri dintre insecte. Fenomenul datează din epoca dinozaurilor şi a fost imortalizat cu ajutorul chilimbarului.

Bucata de chilimbar, care conţine intacte 15 componente dintr-o pânză de păianjen, a eternizat lupta dintre păianjen şi o viespe. Ea a fost excavată dintr-o mină din Birmania şi datează din Cretacicul timpuriu, de acum 97 - 110 milioane de ani.

"Acest păianjen tânăr a intenţionat să mănânce viespea, dar nu a reuşit. Viespea de sex masculin a fost prinsă în pânza păianjenului, un coşmar care a fost prelungit pe eternitate de răşina de copac care a acoperit ambele insecte", a explicat George Poinar, profesor de zoologie de la Universitatea din Oregon.

Oamenii de ştiinţă au declarat că descoperirea este unică. Deşi există nenumărate insecte prinse în chilimbar, până acum nu s-a mai găsit o altă bucată de „ambră galbenă” care să fi surprins lupta dintre un păianjen şi prada sa prinsă într-o pânză.

În plus, bucata de chihlimbar conţine şi corpul unui alt păianjen de sex masculin. Ca urmare a acestui lucru, chihlimbarul în cauză ar putea reprezenta cea mai veche dovadă ce atestă comportamentul social al păianjenilor.

Ambele specii, atât cea a păianjenului, cât şi ce a viespei nu mai există azi. Totuşi, tipul de viespe (Cascoscelio incassus) aparţine unui grup care, în zilele noastre, este cunoscut pentru parazitarea ouălor de păianjen. Prin urmare, atacul păianjenului ar putea fi considerat drept un act de răzbunare.

Surse: descopera.ro, LIVESCIENCE

Paianjenul ala are figura de cap de om.

Polaris, vehiculul care va căuta apă pe Lună

Un rover selenar, special proiectat pentru a căuta şi studia gheaţa de pe Lună, urmează să fie lansat