Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Camera cu laser care fotografiază după colţ

Cercetătorii americani au inventat o cameră foto-video ce poate capta imagini ale obiectelor ce nu se află

Iepurele gigantic a trăit

S-a descoperit viteza cu care se măreşte Universul

Cercetătorii au descoperit în 1998 că pe lăngă faptul că universul se extinde, acesta o face cu o viteză în continuă creştere. Acum, luând ca reper lumina provenită de la o anumită stea şi o supernovă, oamenii de ştiinţă pot afla exact cât de mult se va dezvolta Universul şi în cât timp o va face.

Conform unui studiu publicat în Astrophysical Journal, Universul se extinde cu o viteză de 73,8 kilometri pe secundă la fiecare 3,26 milioane de ani-lumină. Expansiunea Universului se referă la depărtarea galaxiilor cu o viteză foarte mare una faţă de cealaltă. Cu cât acestea ajung mai departe, cu atât ele se mişcă mai repede.

Ca exemplu se ia o galaxie aflată la 3,26 milioane de ani lumină distanţă. Aceasta se va distanţa de noi cu 73,8 kilometri pe secundă. O galaxie aflată la 6,52 milioane de ani lumină distanţă se va depărta cu o viteză de două ori mai mare decât cea a primei galaxii, adică 147,6 kilometri pe secundă.

După ce s-a demonstrat că Universul se află într-o continuă expansiune, savanţii urmează să continue cercetările pentru a demonstra care sunt cauzele acestei dezvoltări.

Cercetătorii consideră "energia neagră" ca fiind forţa care duce la aceste modificări ale mărimii spaţiului. Înţelegerea acestei "necunoscute şi nedetectabile forţe" este pentru astrofizicieni ca şi descoperirea Sfântului Graal.

Surse: descoperă.ro

Crusta stelelor neutronice este de 10 miliarde ori mai puternică dec

(lupini @ Jan 5 2011, 04:19 PM) Controlul unei mâini artificiale cu ajutorul minţii

Pierpaolo Petruzziello a reuşit să simtă lucrurile din jur cu ajutorul unui membru artificial controlat cu mintea, după ce şi-a pierdut braţul stâng într-un accident de maşină.

De fapt este vorba de cu totul altceva. Petruzziello a reusit sa pipaie obiectele, nu sa le simta.

Verbul to feel din limba engleza se poate traduce in romana prin a simti sau a pipai. Aici avem situatia a doua. Italianul abia a reusit sa faca vreo cateva miscari primitive cu bratul respectiv, dar nu a simtit nimic din textura, duritatea sau greutatea obiectelor pe care le-a atins deoarece bratul respectiv nu avea nici un fel de senzori sau altceva care sa-i transmita omului vreo senzatie.

Aparat zburător care vede prin ziduri

Firma TiaLinx a lansat un nou hexacopter, denumit Phoenix 40-A, un robot care zboară, detectează mişcarea şi simte chiar respiraţia unui om, dincolo de ziduri. Hexacopterul va putea fi folosit

Camera foto care-ţi albeşte dinţii şi-ţi adaugă machiaj

Un nor artificial, soluţia qatarezilor pentru arşiţa de la Campionatul Mondial din 2022

Un departament al Universităţii din Qatar a proiectat un nor artificial ce ar putea rămâne suspendat pe tot parcursul Campionatului Mondial din 2022. Acest nor are ca scop să răcească stadioanele şi să păstreze la distanţă soare arzător al deşertului.

Qatar a fost câştigătoarea surpriză a dreptului de a găzdui Campionatul Mondial de fotbal din anul 2022. Acest lucru a pus în dificultate unele ţări din afara Orientului Mijlociu, care se întreabă cum se vor desfăşura meciurile în cazul temperaturilor de peste 40 grade Celsius.

Saud Abdul Ghani, şef al departamentului de Inginerie Mecanică şi Industrială al Universităţii din Qatar, susţine că va colabora cu Qatar Science and Technology Park şi vor crea un model funcţional al norului artificial care va costa aproximativ 500 000 de dolari.

"Norul", care va fi construit din carbon uşor şi umplut cu heliu, va utiliza patru motoare alimentate cu energie solară, necesare pentru a-l muta în funcţie de poziţia soarelui.

Ghani susţine că astfel de modele comerciale ar putea fi folosite la plajă şi în parcuri auto, poate chiar fiind comandate prin telefoanele mobile.

Surse: descopera.ro, USA TODAY.

Cicatricile planetei Mercur

Primele imagini realizate de naveta Messenger a N.A.S.A., care au suprins planeta Mercur, cea mai apropiată de Soare, arată că suprafaţa este marcată de urme ale bombardamentelor cu meteoriţi.

Messenger a reuşit să obţină Miercuri, prima imagine a planetei, iar timp de şase ore au fost obţinute alte peste 300 de imagini, care sunt în prezent analizate de cercetători.

Prima imagine a fost obţinută la 37 de ani după ce sonda Mariner 10 a trecut pentru prima oară pe lângă planeta Mercur. Atunci au fost observate şi denumite unele dintre cele mai mari cratere, precum Debussy, Matabei şi Berkel.

Messenger a suprins o imagine a craterului Machaut, denumit după poetul francez Guillaume de Machaut.

Craterul are un diametru de aproximativ 100 de kilometri, iar lumina soarelui dezvăluie că acesta cuprinde mai multe cratere mai mici, o parte dintre ele părând a fi fost inundate de lavă.

Imaginile obţinute de pe orbită au fost realizate prin fotografierea părţii luminate a planetei Mercur.

Prin fotografierea planetei cu aparatele de mare perfomanţă ale navetei Messenger, capabile să suprindă lumina pe mai multe lungimi de undă, cercetătorii speră să afle mai multe despre compoziţia mineralelor de pe planeta Mercur.

Surse: ziare.com, N.A.S.A.

.

Când a reapărut viaţa după extincţia în masă de pe Pământ ?

În urmă cu circa 250 de milioane de ani, în oceane a avut loc o extincţie în masă a vieţii, când 96% dintre formele de viaţă au dispărut. Cât a durat apoi până ce oceanele au fost repopulate, e o întrebare care până de curând nu avea răspuns.

Conform unui raport publicat în Earth and Planetary Science Letters, citat de LiveScience, o avalanşă de nutrienţi a făcut ca oceanul să fie privat de oxigen în urmă cu 250 de milioane de ani, făcând ca viaţa să nu apară timp de câteva milioane de ani după extincţia în masă.

Apa îmbogăţită, dar privată de oxigen, era similară zonelor moarte ce pot fi găsite şi acum în oceane şi mări, aşa cum se întâmplă în Golful Mexic, de exemplu.

Se crede că extincţia de acum 250 de milioane de ani a fost rezultatul erupţiilor vulcanice de pe teritoriul actualei Siberii, care au făcut ca dioxidul de carbon să ajungă în atmoferă. Abia de curând s-a stabilit însă, de cât timp au avut nevoie oceanele pentru a putea găzdui din nou viaţa.

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Stanford, organisme mici fitosintetice, cum ar fi bacteriile şi, posibil, algele, au impiedicat alte specii marine să se dezvolte şi să se diversifice. Aceste forme de viaţă, care prosperau în lipsa oxigenului - originea lor e inexactă din moment ce algele au nevoie de oxigen - produceau şi gaz toxic.

Au existat momente în istoria Pământului când viaţa a reapărut mult mai repede. După extincţia dinozaurilor, nu a durat mai mult de câteva sute de mii de ani până ca alte grupe de animale să le ia locul, a explicat Lee Kump, din cadrul Universităţii de Stat din Pennsylvania.

Reamintim că, în totă istoria vieţii de pe Pământ, care are o durată de circa 3 miliarde de ani, au avut loc 5 extincţii majore, în care viaţa a dispărut aproape în totalitate, şi alte vreo 20 de exctincţii minore, în care viaţa a dispărut parţial.

Surse: ziare.com, LIVE SCIENCE.