De ce şi cum torc pisicile ?
Toată lumea ştie că pisicile torc. Uneori ele torc c
Început de lupini, Sâm 20 nov 2010 · 1.122 răspunsuri · 191.588 vizualizări
De ce şi cum torc pisicile ?
Toată lumea ştie că pisicile torc. Uneori ele torc c
A fost descoperit s
Dinozaur sau pasăre ?
Descoperită
O nouă modă tulbură Canada: doctorii sunt
Egiptenii antici purtau podoabe create din meteoriţi
Un şirag antic de mărgele din fier, ce a fost descoperit într-un mormânt egiptean vechi de 5.000 de ani, pare să fi fie alcătuit din fragmente dintr-un meteorit, relevă noi cercetări.
Bijuteria cu formă cilindrică a fost descoperită pentru prima dată în 1911, la cimitirul Gerzeh , adică la aproximativ 64 de kilometri de Cairo. Datând din 3350 - 3600 î.d.Hr., mărgelele descoperite în acest sit reprezintă prima întrebuinţare a fierului în Egipt, cu mii de ani înainte de epoca egipteană a fierului. În ceea ce priveşte provenienţa materialului, oamenii de ştiinţă au bănuit încă de la început că ar putea fi vorba de fragmente dintr-un corp ceresc.
La scurt timp după ce mărgelele au fost descoperite, cercetătorii au demonstrat că ele sunt bogate în nichel, o semnătură a meteoriţilor alcătuiţi din fier. Totuşi, în anii 1980, academicienii au pus la îndoială aceste presupuneri argumentând că mărgelele au un conţinut ridicat de nichel, ceea ce însemnă că ele ar fi putut fi rezultatul unui proces de prelucrare realizat de oameni.

Acum, însă, oamenii de ştiinţă de la universităţile Open şi Manchester au analizat mărgelele cu ajutorul unui computer tomograf cu raze X şi al unui microscop şi au concluzionat că ele au o compoziţie chimică bogată în nichel, dar că provin dintr-un meteorit.
Mai mult, specialiştii au declarat că mărgelele aveau un tipar Widmanstätten (sau structură Thomson), o structură distinctă ce se întâlneşte doar la meteoriţii care care s-au răcit extrem de încet în interiorul unui asteroid, la începutul formării sistemului solar.
"Astăzi, noi vedem fierul ca pe un metal banal. Pentru oamenii din Egiptul Antic, în schimb, el era un material rar şi frumos care a căzut din cer şi care sigur avea proprietăţi magice/religioase" , a declarat cercetătorul Joyce Tyldesley.
Surse: descopera.ro, FOX NEWS
Apărarea omenirii
███████████████████████████████████████████
O nouă tehnologie permite camerelor foto să realizeze imagini de 1.000 de ori mai bune în timpul nopţii
Mulţumită cercetătorilor de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, camerele foto îşi vor îmbunătăţi de 1.000 de ori performanţa în timpul nopţii şi în situaţiile cu luminozitate scăzută. Acest lucru se datorează unui nou senzor conceput de oamenii de ştiinţă din Singapore.
Senzorul este realizat din grafen, materialul-minune ce se găseşte în orice creion.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că atunci când aranjau materialul într-o structură specială, senzorul era de 1.000 de ori mai sensibil decât senzorii folosiţi în prezent în camerele foto. Mai mult, acest senzor consuma de 10 ori mai puţină energie, pentru că funcţiona la un voltaj mai scăzut. Totodată, cercetătorii estimează că producţia în masă va face ca acest senzor extraordinar să fie de 5 ori mai ieftin decât un senzor obişnuit.
Cercetătorii afirmă că senzorii pot fi produşi folosind tehnologiile utilizate în prezent, materialul din care aceştia sunt realizaţi fiind singurul lucru ce trebuie schimbat.

Profesorul Wang Qijie de la Universitatea Tehnologică Nanyang, afirmă că adoptarea acestor senzori de companiile din industria fotografică va duce la realizarea unor camere foto mai ieftine ce vor avea, totodată, o durată de viaţă a bateriilor mai îndelungată.
“Ne aşteptăm ca inovaţia noastră să aibă un impact uriaş nu doar asupra industriei fotografice destinate publicului larg, ci şi în cazul imaginilor realizate de sateliţi, în industria comunicaţiilor şi în cazul camerelor cu infraroşii“, a comentat profesorul Wang.[/size]
Realizarea acestui senzor a durat aproximativ 2 ani, costurile cercetării ridicându-se la 200.000 de dolari.
Surse: [url="PHYS.ORG[/url]
Nu stiu daca mesajul meu isi gaseste aici cel mai potrivit loc, insa ma voi folosi de existenta acestui topic pentru a atrage atentia asupra unui alt gen de noutate tehnica dar valabila exclusiv in ceea ce priveste software-ul.
Este vorba despre utilizarea protocolului BitTorrent pentru realizarea sincronizarii unui continut nelimitat intre oricate dispozitive. Deci, nu este vorba de file sharingul de tip peer2peer prin intermediul unui tracker ci, este practic un fel de serviciu de tip Cloud ("salvare in Nor") independent de existenta unui alt server decat propriul nostru computer. Practic oricare dintre dispozitivele noastre poate juca rolul de server sau pot juca roluri de servere simultan (fara a fi necesara o configurare speciala in acest sens). Programul/ serviciul se numeste BitTorrent Sync si este in totalitate gratuit. A fost lansat in primavara acestui an si este unic prin ceea ce ofera. Mai multe detalii despre acest soft pot fi consultate in Wikipedia, pe forumul dedicat acestui serviciu sau chiar pe site-ul oficial (de unde poate fi si descarcat). In ceea ce ma priveste, pot sa spun ca acest program mi-a simplificat "viata" (singurul aspect negativ fiind acela ca deocamdata nu s-a oferit si versiunea promisa pentru Android). Mi-as dori ca fiecare dintre noi sa utilizam acest program pentru a nu mai fi necesar sa utilizam alte servicii pentru sincronizarea automata a unor documente puse in comun, pentru a face schimb de fotografii s.a.m.d.
Am facut un topic si pe acest forum (My Own personal Cloud) insa din cate mi-am dat seama nu prea a fost observat. Sunt convins ca voi, de asemenea, daca ati instala si ati incepe sa utilizati acest program, nu veti mai putea renunta la el deoarece nu exista inca niciun echivalent si va scuteste de numeroase alte complicatii.
Din punctul meu de vedere acest program reprezinta o revolutie in aceasta materie si ar trebui sa nu lipseasca de pe dispozitivele voastre.
███████████████████████████████████████████
A fost descoperită cea mai uşoară exoplanetă
Astronomii au descoperit cu ajutorul telescopului VLT (Very Large Telescope), administrat de ESO (European Southern Observatory), lumina emisă de ceea ce ei cred că este cea mai uşoară exoplanetă observată până în prezent cu ajutorul unor metode directe.
Deşi este considerată o planetă uşoară, masa acestui corp ceresc gazos numit HD 95086 b, este de 4-5 ori mai mare decât cea a planetei Jupiter, precizează ESO într-un comunicat. Este planeta cel mai puţin masivă situată în exteriorul Sistemului Solar şi care a fost descoperită prin imagistica directă.
O exoplanetă este o planetă aflată pe orbita unei alte stele decât Soarele.
Imagistica planetelor este o tehnică extrem de dificilă a cărei punere în practică necesită utilizarea celor mai performante instrumente, a explicat Julien Rameau de la Institutul de Planetologie şi Astrofizică din Grenoble (IPAG), autorul acestui studiu, publicat în revista Astrophysical Journal Letters.
Cu cât o planetă este mai puţin masivă, cu atât este mai dificil să fie observată direct, a subliniat Anne-Marie Lagrange, membră în echipa care a realizat această descoperire.
Aproape 1.000 de exoplanete au fost descoperite prin metode indirecte: astronomii nu văd lumina lor, dar pot să măsoare impactul lor asupra anumitor proprietăţie ale stelei în jurul căreia gravitează.
În schimb, doar 20 de exoplanete au fost observate până acum prin imagistica directă.

Planeta nou descoperită se află pe orbita unei stele tinere (10-17 milioane ani), HD95086, la o distanţă de 56 de ori mai mare decât distanţa Pământ-Soare. Acel sistem solar se află la circa 300 ani-lumină de Terra.
În fotografiile realizate de VLT, ea apare ca un punct în mişcare, puţin luminos dar clar, în proximitatea stelei HD95086.
Există multe argumente pentru a face un candidat serios din această exoplanetă, însă astronomii vor să rămână prudenţi. Credem că peste un an vom fi capabili să o confirmăm fără niciun dubiu, a explicat un alt astronom din aceeaşi echipă, Gael Chauvin. Va fi un corp ceresc foarte interesant de studiat, a adăugat el.
Astronomii au folosit pentru a face această descoperire, NACO, un instrument optic adaptabil instalat pe unul dintre cele patru telescoape cu diametre de 8,2 metri care formează VLT. Acest instrument le permite astronomilor să elimine aproape toate efectele de bruiaj cauzate de atmosferă şi să obţină imagini cu rezoluţii foarte mari. Observaţiile au fost realizate în spectrul infraroşu.
Surse: descopera.ro, POPSCI
███████████████████████████████████████████
Încotro ne duce evoluţia: oamenii devin mai proşti sau mai deştepţi ?
Întrebarea îi frământă pe mulţi cercetători: inteligenţa speciei umane creşte sau scade cu timpul ? Răspunsul dat de mulţi dintre ei este surprinzător.
Inteligenţa umană creşte …şi scade, în acelaşi timp, cred mulţi oameni de ştiinţă. Cum se explică acest paradox ?
Deşi scorurile la testele de măsurare a coeficientului de inteligenţă (IQ) cresc întruna, ba chiar într-un ritm rapid, potenţialul genetic pe care se bazează inteligenţa speciei umane ar putea fi deja în declin, sugerează un studiu recent.
Cel puţin după unul dintre modurile de măsurare a inteligenţei, britanicii din epoca victoriană, de pildă, erau mai inteligenţi decât compatrioţii lor de azi.
Descoperirile sunt controversate, unii cercetători întrebându-se dacă metodele de măsurare utilizate dezvăluie cu adevărat inteligenţa.
În orice caz, studiul evidenţiază dificultatea, existentă dintotdeauna, de a măsura inteligenţa. Ea este foarte complexă şi depinde şi de context: trăsăturile care fac ca o persoană să se dovedească inteligentă în savana africană ar putea fi aproape inutile în centrele financiare din Hong Kong, de exemplu.
“Nu e vorba doar să stabilim dacă inteligenţa creşte sau scade“, spuneMichael Woodley, psiholog la Universitatea Umea din Suedia. “Diferitele laturi ale inteligenţei se pot modifica în multe moduri diferite“.
Desigur, există dovezi că oamenii moderni au avansat din acest punct de vedere, faţă de înaintaşii lor: smartphone-urile, transplanturile de inimă, înţelegerea faptului că microbii pot cauza boli sunt aspecte ale acestei evoluţii a inteligenţei.
Există apoi , aşa-numitul efect Flynn (după numele celui care l-a descris, James Flynn, profersor la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă).
Măsurând coeficientul de inteligenţă cu ajutorul unor teste moderne, dar şi al unor teste de inteligenţă mai vechi, Flynn şi colaboratorii săi au ajuns la concluzia că noile generaţii obţin scoruri mai mari la testele din inteligenţă decât înaintaşii lor. Creşterea depinde de zona geografică din care provin participanţii, dar, în general, tinde să fie de circa 3 puncte IQ pe deceniu.
Flynn şi mulţi alţi cercetători bănuiesc că această creştere reflectă îmbunătăţirea mediului de trai în vremurile moderne.
IQ este parţial moştenit, parţial influenţat de mediu; dacă îmbogăţeşti mediul de viaţă al uui copil cu prilejuri de a învăţa, el va avea un coeficient mai mare de inteligenţă, mai târziu în viaţă. Alimentaţia mai bună, creşterea duratei şcolarizării şi o stimulare mai bogată pot, de asemenea, explică efectul Flynn.
Însă, alături de aceste rezultate, există şi viziunea contrară: mulţi specialişti susţin că oamenii nu devin mai deştepţi, ci dimpotrivă.
În Noiembrie 2012, Gerald Crabtree, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford, a publicat în jurnalul Trends in Genetics două articole în care sugera că inteligenţa speciei umane a atins apogeul în trecut, într-o perioadă situată acum 2.000 – 6.000 de ani.
Afirmaţiile lui Crabtree se bazează pe genetică. El estimează că inteligenţa umană este controlată de 2.000 – 5.000 de gene. La rata cu care se acumulează mutaţiile, cercetătorul a calculat că, în ultimii 3.000 de ani, specia umană a suferit cel puţin două mutaţii dăunătoare la nivelul acestor gene ale inteligenţei (şi va mai suferi câteva în următorii 3.000 de ani.)
Nu fiecare mutaţie poate fi dăunătoare, deoarece genele există sub formă de perechi, iar afectarea uneia dintre gene de către o mutaţie poate fi echilibrată de cealaltă genă din pereche, gena rămasă “sănătoasă”. Dar, după calculele lui Crabtree, se pare că inteligenţa este mai fragilă decât pare.
Mai mult decăt atât, spune, el, inteligenţa nu mai este atât de importantă, din punct de vedere evolutiv, pentru oamenii de azi, cum era pe vremea când oamenii trăiau ca vânători-culegători şi când inteligenţa era un element de bază în supravieţuirea individului şi transmiterea genelor sale la urmaşi. Azi, oamenii sunt confruntaţi rareori cu astfel de situaţii de viaţă şi de moarte.
Conform unei alte teorii, capacitatea genetică a omului de a susţine inteligenţa este în declin, din cauza unui fenomen numit împerechere disgenică. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, există o corelaţie negativă între IQ şi reproducere, arată ma multe studii. Mai pe şleau spus ,oamenii mai inteligenţi au mai puţini copii. Şi, deoarece inteligenţa este parţial determinată genetic, unii cercetătorii cred că, din cauza acestui fenomen, IQ ar trebui să scadă.
Şi totuşi, scorurile IQ cresc, un paradox, dacă privim din perspectiva împerecherii disgenice.
Acum, Woodley şi colegii săi cred că au găsit o explicaţie pentru acest paradox. Dar veştile nu sunt bune.

Pentru a estima inteligenţa în trecut, cercetătorii au apelat nu la teste IQ, ci la timpul de reacţie. Acest parametru simplu (timpul necesar organismului pentru a reacţiona la un stimul) este corelat cu IQ, spune Woodley, şi nici nu este atât de sensibil la influenţele culturale cum sunt testele IQ. Ideea este că timpul de reacţie reflectă abilitatea omului de a se angaja în procese cognitive elementare, de bază, au explicat cercetătorii.
În anii 1880, savantul englez Sir Francis Galton a măsurat timpul de reacţie a 2.522 de bărbaţi tineri şi 888 de tinere femei din diferite straturi ale societăţii. A constatat că timpul de reacţie mediu al bărbaţilor era de 183 de milisecunde, iar al femeilor de 187 de milisecunde.
Alte 12 studii similare realizate după 1941 au arătat că timpu mediu de reacţie era de 250 milisecunde la bărbaţi şi 277 milsecunde la femei, semnficativ încetinit faţă de anii 1880.
Un studiu care analiza şi sintetiza aceste descoperiri a fost publicat în 2010, iar Woodley şi colegii săi au extins studiul din 2010, adăugând date noi şi comparând rezultatele măsurătorilor.
În rezumat, rezultă că timpul de reacţie s-a încetinit semnificativ de-a lungul deceniilor. Specialiştii spun că această tendinţă se potriveşte cu ideea că acele componente ale inteligenţei care sunt cele mai stabile, mai puţin influenţate cultural şi mai mult determinate genetic tind să slăbeacă şi nu să se amplifice.
Toate acestea sugerează că, deşi scorurile IQ cresc, ca urmare a îmbunătăţirilor survenite în educaţie şi sănătate, capacitatea omului de a deveni mai deştept se diminuează. Astfel, efectul Flynn ar putea, în realitate, să ascundă un declin care nu apare atunci când inteligenţa este măsurată prin teste IQ. Woodley spune că este ca şi cum ai forţa nişte seminţe de calitate slabă să crească prin doze mari de îngrăşăminte.
Cauzele acestui declin sunt încă necunoscute. Posibiltăţile merg de la expunerea la neurotoxine din mediu până la selecţia naturală.
Dar alţi cercetători nu cred că acest studiu lămureşte complet problema evoluţiei inteligenţei umane în viitor.
Theodore Nettelbeck, psiholog la Universitatea din Adelaide, Australia, crede că timpul de reacţie nu explică decât parţial (şi în măsură destul de mică) variaţiile coeficientului de inteligenţă. De asemenea, el are unele dubii privind măsura în care testele vechi are timpului de reacţie pot fi comparate cu cele noi, pentru ca rezultatele să fie edificatoare.
James Flynn, de asemenea, crede că rezultatele măsurării timpului de reacţie pot fi dificil de intepretat şi se pot devedi înşelătoare, deoarece pot interveni şi alţi factori, viteza neurală de reacţie, dar şi capacitatea de concentrare a atenţiei, care fac mai dificil de estimat inteligenţa pe baza timpului de reacţie.
Oricum, chiar dacă Woodley şi colegii săi au dreptate şi capacitatea genetică a oamenilor de a-şi dezvolta inteligenţa scade, faptul că scorurile IQ cresc peste tot în lume, ca urmare a transformării mediului de trai, pare să indice că putem depăşi posibilele probleme genetice legate de evoluţia inteligenţei noastre.
Surse: descopera.ro, LIVE SCIENCE