Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

A fost descoperită o nouă planetă ce ar putea găzdui viaţă

O planetă numită Gliese 163c ar putea fi plasată în topul corpurilor cereşti candidate la statutul de "nou Pământ", afirmă astronomii francezi. Planeta pare să aibă multe trăsături care i-ar permite, după opinia specialiştilor, să găzduiască forme de viaţă.

Noul "super-Pământ" - Gliese 163c are o masă de 7 ori mai mare decât a Terrei - orbitează în jurul unei stele aflate la 50 ani-lumină depărtare de Pământ

Planeta a fost descoperită de o echipă internaţională de astronomi, condusă de Xavier Bonfils de la Universitatea "Joseph Fourier" din Grenoble, Franţa.

Xavier Bonfils a afirmat că "există o gamă largă de structuri şi compoziţii care i-ar permite planetei Gliese 163c să fie o planetă habitabilă", dar că nu se poate spune cu precizie, la ora actuală, dacă planeta este într-adevăr asemănătoare cu Terra ca structură.

Planeta se găseşte la marginea zonei habitabile a sistemului stelar din care face parte, la distanţa potriviită pentru a face posibilă existenţa apei în formă lichidă.

Echipa a studiat aproape 400 de stele piitice roşii, cu ajutorul unui instrument numit High Accuracy Radial Velocity Planet Searcher (HARPS), un spectrograf ce face parte din telescopul cu diametrul de 3,6 metri situat la Observatorul La Silla, din Chile, aparţinând de European Southern Observatory, o organizaţie dedicată cercetării astromonice, susţinută de 15 ţări.

Gliese 163c este una dintre cele două planete descoperite în jurul stelei Gliese 163, din constelaţia Dorado. Se crede că în jurul stelei ar orbita şi o a treia planetă, dar astronomii nu au putut încă să confirme existenţa ei.

Gliese 163c ar putea fi o planetă solidă, dar nu se ştie cu siguranţă acest lucru. Planetele cu asemenea caracteristici ale masei pot fi ori solide, de tip terestru, ori alcătuite în cea mai mare parte din oceane, ori gazoase, ca Neptun. Pentru moment, astronomii nu pot spune cu precizie dacă e vorba despre o planetă de tip terestru.

Gliese 163c are o perioadă de revoluţie de 26 zile, iar steaua sa e mult mai puţin strălucitoare decât Soarele nostru. Cealaltă planetă identificată în sistem, Gliese 163b, are o perioadă de revoluţie de numai 9 zile.

La Arecibo, în Puerto Rico, se află un laborator al Universităţii din Puerto Rico, Planetary Habitability Laboratory (PHL), care "ţine evidenţa" planetelor extrasolare despre care se crede că ar putea găzdui viaţă. În lumina ultimelor descoperiri, Gliese 163c se plasează pe locul 5 pe această "listă de candidate".

Din cele 6 planete de pe listă, patru au fost descoperite în cursul ultimului an: Kepler-22b, Gliese 667Cc, HD 85512b şi Gliese 163c.

Cercetătorii evaluează habitabilitatea planetelor - potenţialul lor de a permite dezvoltarea formelor de viaţă - comparându-le cu singura planetă despre care se ştie sigur că găzduieşte viaţă: Terra. Ei clasifică apoi planetele luând în considerare măsura în care masa, diametrul şi temperatura fiecăreia se potrivesc cu cele ale Terrei.

Unul dintre scenariile posibile pentru Gliese 163c este cel în care planeta are un ocean cu ape calde şi o atmosferă de 10 ori mai densă decât a Pământului. Totuşi, există şi posibilitatea ca temperaturile de pe Gliese 163c să fie prea ridicate pentru a permite dezvoltarea vieţii.

Între timp, echipa lui Xavier Bonfils intenţionează să continue, cu ajutorul HARPS, căutarea planetelor habitabile, sperând să descopere una mai apropiată de Pământ, pe care să o poată studia cu mai multă uşurinţă.

Sursa: descopera.ro, SPACE.com

La asemenea mase in mod sigur sunt planete uriase gazoase poate ceva intre Venus si Neptun, insa acestea sunt detalii, practic lunile lor pot fi habitabile, este ca si cum am muta Jupiter sau Saturn in locul Pamantului, atunci lumile joviene ar fi planete oceanice habitabile, idem si Titan, chiar si in zona lui Marte ar fi suficient. 8)

Eu zic sa ne pregatim, deoarece in ziua cand vom resi sa zburam instantaneu in univers la orice distante umanitatea dupa o singura zi va disparea, vor pleca care incotro, iar Pamantul va ramane primitivilor, orasele pustii, iar in ceruri cele mai mari civilizatii vor fi formate din mici clanuri, ... lumea deja nu se mai suporta astazi si totul o ia la vale spre rautate si absurd.

O inovaţie ce va revoluţiona lumea calculatoarelor

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Bristol din Marea Britanie au reuşit să construiască un nou "cip cuantic" ce va permite crearea unor telefoane mobile complet securizate şi a unor computere ultra-rapide ce depăşesc cu mult performanţele dispozitivelor existente astăzi.

Pe termen scurt, cercetătorii vor folosi această tehnologie pentru a securiza serviciile de comunicaţii folosite de telefoane mobile şi de computere, făcând ca operaţiunile de zi cu zi, precum banking-ul online şi cumpărăturile pe internet, să fie mult mai sigure. De asemenea, telefoanele mobile vor fi protejate de tentativele de hacking.

Tehnologia cuantică reprezintă un vechi deziderat al cercetătorilor din întreaga lume. Cipul cuantic conceput de oamenii de ştiinţă este produs din siliciu, funcţionează pe bază de lumină şi este de mii de ori mai mic decât cipurile de sticlă folosite până acum. Acest cip va permite producerea în masă a tehnologiilor cuantice, permiţând mai întâi fabricarea de telefoane mobile complet sigure, ca apoi să deschidă calea spre computere cuantice ultra-rapide.

Fabricarea cipurilor cuantice din siliciu oferă un mare avantaj: permite ca acestea să fie compatibile cu dispozitivele electronice moderne. Conform lui Jeremy OBrien, profesor de fizică la Universitatea Bristol, unde îşi desfăşoară activitatea echipa de cercetători, procesoarele cuantice ar putea fi integrate în circuitele microelectronice convenţionale în următorii 3-5 ani.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu mai multe companii specializate în tehnologia de ultimă oră (precum Toshiba, Nokia şi Oclaro) şi cu Universităţile Heriot-Watt din Scoţia şi Delft din Olanda. Specialiştii susţin că acest efort ştiinţific reprezintă un pas esenţial spre miniaturizarea computerelor cuantice optice.

Antti Niskanen, cercetător-şef în cadrul Nokia Research Centre din Cambridge, a oferit mai multe detalii despre noua tehnologie: "Înţelegerea fotonicii cuantice deschide calea spre noi cercetări în domeniul securităţii, senzorilor şi a procesării informaţiei. Securizarea datelor personale, capacitatea unui dispozitiv de a înţelege lumea din jurul său şi abilitatea de a interpreta rapid aceste informaţii reprezintă beneficii de care vor avea parte în viitor utilizatorii dispozitivelor mobile".

Noul cip este creat din siliciu, la fel ca microprocesoarele existente în computerele şi smartphone-urile folosite astăzi. Spre deosebire de cipurile de siliciu convenţionale, ce funcţionează controlând curentul electric, cipurile cuantice manipulează particule de lumină (fotoni) pentru a efectua calcule. În principiu, un dispozitiv de computaţie cuantic dotat cu 100 de fotoni ar putea rezolva simultan trilioane de ecuaţii.

Deoarece noua tehnologie apelează la aceleaşi tehnici de fabricaţie folosite în mod curent pentru cipurile din siliciu convenţionale, un producător poate crea uşor milioane de cipuri cuantice. Noile circuite sunt compatibile cu infrastructura de fibră optică folosită astăzi în comunicaţiile în bandă largă, deoarece operează la aceleaşi lungimi de undă.

"Reţele globale de comunicaţii, incluzând internetul, funcţionează cu ajutorul fibrei optice prin care lumina transmite informaţii cu viteze înalte între ţări, oraşe şi clădiri", explică Mark Thompson, director adjunct al Centrului pentru Fotonică Cuantică din cadrul Universităţii Bristol. "Dispozitivele noastre sunt compatibile cu aceste reţele, putem spune chiar că «vorbesc aceeaşi limbă»", a adăugat Thompson.

Un computer cuantic poate rezolva probleme complexe, care în mod normal durează prea mult pentru a fi rezolvate chiar şi în cazul în care sunt folosite supercomputere. Printre aceste sarcini se numără analizele de risc financiar, recunoaşterea obiectelor din imagini, căutările în bazele de date şi conceperea unor noi materiale, medicamente şi alte dispozitive tehnologice complexe.

"Aşa cum tunelurile de vânt nu mai sunt folosite pentru proiectarea aeronavelor, fiind înlocuite de simulări computerizate, în viitor vom putea înlocui majoritatea laboratoarelor de chimie cu computere cuantice", a concluzionat profesorul OBrien.

Sursa: descopera.ro, computing.co.uk

Asta da stire, nu credeam sa apara prea curand, eu ma gandeam candva prin 2035 cel mai curand, chiar la 2050 sau 2085.

Naşterea Universului - un fel de "

Oamenii de ştiinţă sunt pe cale să recunoască existenţa unui nou tip de nor

Un nou tip de nori este pe cale să fie recunoscut în mod oficial de meteorologi şi oameni de ştiinţă care studiază norii. Evenimentul este cu atât mai important cu cât ultima descoperire din acest domeniu a avut loc în 1951.

La fel ca toate celelalte specii de nori, şi acesta a primit un nume latinesc şi anume undulatus asperatus (valuri agitate), denumire foarte potrivită pentru această formaţiune ce seamănă cu o pătură ondulată care acoperă cerul.

În ultimul timp, mai multe persoane pasionate de studiul norilor au fotografiat acest tip de nor, iar pozele au circulat pe internet încă din 2006. Prin urmare, acum, toată lumea aşteaptă să vadă reacţia celor de la Organizaţia Meteorologică Mondială, singurii specialişti care sunt împuterniciţi să recunoască oficial existenţa unei noi specii de nori.

Sistemul latin de numire a norilor a fost propus pentru prima dată de farmacistul englez Luke Howard, la începutul secolului al XIX-lea.

"Norul va intra în clasificarea oficială doar dacă va fi inclus în cartea de referinţă a Organizaţiei Meteorologice Mondiale, în Atlasul Internaţional al Norilor", a declarat Gavin Pretor-Pinney, preşedintele Cloud Appreciation Society, un grup de 30.000 de entuziaşti ai studiului norilor.

În ciuda faptului că trăim într-o eră în care totul se schimbă cu viteză uimitoare, Organizaţia Meteorologică Mondială se mişcă într-un ritm destul de lent. Ultima ediţie a cărţii oficiale a apărut în 1975, ceea ce înseamnă că vom avea destul de mult de aşteptat până la apariţia noii ediţii.

Prin studierea datelor meteorologice şi folosind simularea computerizată, specialiştii au constat că norii asperatus seamănă cu cei din categoria mammatus. Totuşi, există o diferenţă majoră între aceste două tipuri de nori. Potrivit specialiştilor, norii asperatus sunt ondulaţi de vânt, caracteristică ce le redă unicitatea şi ar trebui să le asigure un loc în Atlasul Internaţional al Norilor.

Sursa: descopera.ro, USA TODAY

Revoluţie

A fost identificată zona posibilă din care se trag toate limbile indo-europene, inclusiv româna

Limba engleză face parte dintr-o familie mai mare, cea a limbilor indo-europene, care sunt vorbite în prezent de foarte mulţi oameni de pe Terra. Însă locul de origine al acestor limbi reprezintă un subiect controversat, iar experţii pendulau din acest punct de vedere, până de curând, între două regiuni din vestul Asiei.

Împrumutând o tehnică folosită în medicină pentru a reconstitui arborele genealogic al virusurilor, o echipă internaţională de cercetători a înclinat în cele din urmă balanţa în favoarea uneia dintre cele două tabere: limbile indo-europene îşi au originea în Anatolia, o peninsulă din sud-vestul Asiei ce face parte din teritoriul actual al Turciei, unde au apărut în urmă cu 8.000 - 9.500 de ani, şi de unde s-au răspândit odată cu apariţia agriculturii.

Alţi cercetători susţin însă în continuare că limbile indo-europene au apărut în urmă cu 6.000 de ani în stepele din nordul Mării Caspice şi Mării Negre, de unde au fost răspândite de triburile seminomade ale populaţiei kurgane.

"Aceste două teorii indică două vârste şi două origini diferite şi, mergând înapoi pe firul istoriei, folosind metodele de studiere a epidemiilor virale, am putut să testăm cele două teorii", a declarat Quentin Atkinson de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă.

În loc să alcătuiască un arbore genealogic prin comparaţia ADN-ului virusurilor, Atkinson şi colegii lui au comparat o serie de "cognate" - cuvinte din limbi diferite care au aceeaşi origine. De exemplu, cuvântul "mother" din limba engleză şi cuvântul "madre" din limba spaniolă sunt cuvinte înrudite.

Cercetătorii au inclus şi 20 de limbi dispărute în studiul lor, realizat pe aproximativ 100 de limbi indo-europene. Unele dintre aceste limbi dispărute, precum limba hitită, era vorbită în urmă cu peste 3.000 de ani. Aceste limbi străvechi i-au ajutat pe oamenii de ştiinţă din Noua Zeelandă să se aventureze şi mai departe în timp, pe firul istoriei.

Ei au cercetat evenimente istorice, precum despărţirea limbii latine, ce era vorbită în Imperiul Roman, în limbile romanice de astăzi, pentru a alcătui o scală temporală care să definească evoluţia limbilor indoeuropene.

"Savanţii au utilizat o metodă statistică pentru a se concentra asupra arborelui genealogic lingvistic care explica cel mai bine evoluţia datelor de care dispuneau. Rezultatul obţinut favorizează ipoteza anatoliană", a spus Atkinson.

Răspândirea agriculturii, favorizată de faptul că noile generaţii de "fermieri" căutau noi terenuri agricole şi de transformarea triburilor de vânători-culegători, reprezintă un mecanism care ar putea să explice răspândirea extensivă a limbilor din această familie, potrivit autorilor acestui studiu, însă ei consideră că agricultura nu a fost probabil singurul factor care a condus la această răspândire lingvistică.

Sursa: descopera.ro, LIVESCIENCE

A fost concepută "casca Inception", tehnologia care modifică realitatea

Filmul "Inception", un thriller SF ce a fost stabilit recorduri de box-office

Rezultatul unui experiment şocant: oamenii de ştiinţă au reuşit să manipuleze visele

Deocamdată, experimentul a fost efectuat cu succes pe şobolani, dar cercetătorii cred că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, ar putea fi influenţate şi visele oamenilor.

Oamenii de ştiinţă de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) au reuşit să manipuleze conţinutul viselor unor animale de laborator emiţând, în timp ce animalele dormeau, semnale audio legate de evenimente din ziua precedentă.

Echipa de cercetători, condusă de specialistul în neuroştiinţe Matt Wilson, a studiat modul în care o regioune a creierului numită hipocamp înregistrează codificat experienţele de viaţă în memorie.

Se cunoştea deja faptul că, în timpul somnului, în hipocamp sunt "date în reluare" înregistrări ale unor evenimente din ziua precedentă, pentru a ajuta la formarea amintirilor, dar nu se ştia dacă aceste "reluări" pot fi influenţate de factori exteriori.

Oamenii de ştiinţă de la MIT au învăţat un grup de şobolani să se deplaseze printr-un labirint, în căutarea hranei, folosind două semnale audio distincte. Unul dintre acestea semnala şobolanilor că hrana se află undeva la stânga lor, iar celălalt le indica faptul că pot găsi hrană dacă se întorc spre dreapta.

Specialiştii au înregistrat activitatea cerebrală a şobolanilor în timp ce aceştia se deplasau prin labirint şi apoi, din nou, în timp ce animalele dormeau.

Folosind tehnici de analiză corelativă, au comparat cele două înregistrări şi au confirmat că şobolanii adormiţi visau despre încercările lor din ziua precedentă de a găsi hrană în labirint.

Dar au mai constatat şi că, atunci când erau emise din nou semnalele audio asociate cu experimentul, visele şobolanilor se schimbau: animalele începeau să viseze despre secţiunea din labirint asociată cu acel semnal (secţiunea în care se aflau când auziseră semnalul respectiv.)

Acest fapt dovedeşte, cred autorii studiului, că poate fi modificat "din afară" conţinutul viselor, cu ajutorul unor semnale care reactivează anumite amintiri în timp ce subiectul este adormit.

"Aceste rezultate", a declarat Matt Wilson, "deschid calea spre modalităţi de control mai invazive ale proceselor asociate cu memoria care au loc în timpul somnului. Ele ar putea chiar să ducă la descoperirea unor metode prin care anumite amintiri să fie intensificate, schimbate ori şterse din memorie".

Sursa: descopera.ro, MailOnline