România
Roportal.ro

Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Început de lupini, Sâm 20 nov 2010 · 1.122 răspunsuri · 191.588 vizualizări

lupini37.135 mesaje#251

Oraşul unui popor misterios

Un popor a cărui scriere nu a fost încă descifrată în totalitate, a lăsat în urmă lucruri care abia acum sunt descoperite.

Arheologii au făcut aceasta descoperire foarte importantă, în centrul Africii. Ei au găsit rămăşiţele celei mai vechi clădiri din oraşul străvechi Meroe, situat în centrul Sudanului.

Meroe era capitala unui imperiu vast, care a prosperat acum 2000 de ani, oraşul fiind situat pe fluviul Nil.

Teritoriul imperiului se întindea din sudul Egiptului până în sudul capitalei de acum a Sudanului, Khartoum. Oamenii din Meroe au construit palate şi mici piramide. Ei au inventat şi un tip de scriere care nu a putut fi descifrată în totalitate de specialişti.

Situl arheologic din Meroe

2896297_370.jpg

În această zonă se fac lucrări de excavaţie de mai bine de 150 de ani, dar oraşul pare a fi ieşit de nicăieri, spun arheologii. "În zona centrului Sudanului avem o problemă interesantă de cercetare. Suntem familiari cu culturile preistorice, de la Epoca de Piatră până în Neolitic, dar după aceea nu mai avem nimic. Din anul 800 î.Hr. apare cultura Meroe", a declarat Krzysztof Grzymski, de la un muzeu din Ontario, Canada.

Specialiştii spun că palatul sugerează faptul că acolo a existat şi un templu dedicat lui Amun, un zeu egiptean foarte venerat. Datarea cu carbon indică faptul că acest palat descoperit, este din jurul anului 900 î.Hr.

Acest popor pare a fi avut o tradiţie semi-nomadă, de păstori. Ei se bazau pe produsele obţinute de la animale şi pe agricultura. Grzymski mai spune că palatul ar fi fost un centru administrativ.

Sursa: ziare.com, LIVESCIENCE

lupini37.135 mesaje#253

Cele mai puternice erupţii vulcanice din ultimii 4 000 de ani

Indicele Explozivităţii Vulcanice (IEV) reprezintă un sistem de clasificare a erupţiilor vulcanice cumva similar scării de magnitudine pentru cutremure. Sistemul a fost dezvoltat în 1980 şi foloseşte factori precum volumul materialului ejectat în urma unei erupţii, frecvenţa, şi alte variabile prin care se poate estima puterea unui vulcan. Scala merge de la 1 la 8, iar fiecare grad în afară de 1 este de 10 ori mai mare decât cel anterior.

În ultimii 10 000 de ani nu au fost vulcani de 8, dar asta nu înseamnă că nu au existat erupţii foarte puternice şi devastatoare (de 6 şi 7). Iată care sunt cele mai puternice erupţii vulcanice din ultimii 4 000 de ani, adică din perioada istoriei scrise.

1. Huaynaputina, Peru - IEV 6.
Acest vulcan a provocat cea mai mare erupţie din istoria înregistrată a Americii de Sud. Explozia a trimis particule de praf pâna în Oceanul Pacific, la 120 de kilometri depărtare şi se pare că a afectat climatul global. Verile care au urmat acestei erupţii din anul 1 600, au fost unele dintre cele mai reci comparativ cu cele din cei 500 de ani anteriori. Cenuşa de la explozie a îngropat o zonă de 50 de kilometri pătraţi, situată la vestul muntelui, care a rămas la fel şi astăzi. Cataclismul a devastat oraşele Arequipa şi Moquengua, care şi-au revenit complet abia un secol mai târziu.
2. Krakatoa (sau Krakatau), Indonezia - IEV 6.
Erupţia din 1883 a acestui vulcan, a aruncat în aer cantităţi uriaşe de piatră, cenuşă şi piatră ponce, iar zgomotul provocat a fost auzit la mii de kilometri depărtare. Explozia a provocat şi un tsunami, cu valuri de până la 40 de metri, care a ucis circa 34 000 de oameni. Insula care găzduia acest vulcan, a fost distrusă aproape în întregime, dar noi erupţii care au început în Decembrie 1927, au pus bazele unei noi insule, care a fost numită
Anak Krakatau
("copilul lui Krakatau").
3. Santa Maria, Guatemala - IEV 6.
Erupţia din 1902 a acestui vulcan, a fost una dintre cele mai puternice ale secolului XX. Explozia violentă, care a venit după ce vulcanul a fost "tăcut" timp de 500 de ani, a lăsat în urmă un crater uriaş. În 1929, Santa Maria a erupt o scurgere piroclastică ce a ucis, potrivit estimărilor, circa 5 000 de oameni.

Explozia vulcanului Pinatubo din Filipine, în 1991

mount+punatubo.jpg

4. Novarupta, Peninsula Alaska - IEV 6.
Novarupta, un vulcan care face parte din lanţul vulcanic de pe această peninsulă, inclus în Cercul de Foc al Pacificului, a provocat în 1912 cea mai puternică erupţie a secolului XX. Aceasta a trimis în aer 12,5 kilometri cubi de magmă şi cenuşă, care au căzut peste o zonă de 7 800 de kilometri pătraţi, formând un strat de peste 30 de centimetri.
5. Pinatubo, Filipine - IEV 6.
Erupţia din 1991 a stratovulcanului Pinatubo a ejectat mai mult de 5 kilometri cubi de materie, şi a creat o coloană de cenuşă care s-a ridicat 35 de kilometri în atmosfera. Cenuşa a căzut apoi în zonă, unele acoperişuri chiar prăbuşindu-se sub greutatea ei. În plus, vulcanul a aruncat în aer şi milioane de tone de dioxid de sulf şi alte particule, care s-au împrăştiat în jurul Pamantului prin curenţii de aer şi care au provocat o scădere a temperaturilor globale cu aproximativ 0,5 grade Celsius, în cursul anului următor.

Caldera vulcanului Thera din Insula Santorini

Santorini-map.jpg

6. Thera, Santorini (Grecia) - IEV 7.
Geologii sunt de părere că erupţia din anul 1 610 î.Hr. a acestui vulcan, a avut puterea a sute de bombe atomice într-o fracţiune de secundă. Deşi nu există înregistrări scrise legate de erupţie, geologii cred că aceasta ar putea fi cea mai puternică erupţie vulcanică din întreaga istorie a Terrei. Explozia şi tsunamiurile au afectat grav civilizaţia minoiana, iar temperaturile au scăzut ulterior din cauza cantităţilor masive de dioxid de sulf eliberate în aer.
7. Changbaishan, situat la graniţa dintre China şi Coreea de Nord - IEV 7.
Erupţia din anul 1 000 (d.Hr.) a acestui vulcan, a aruncat material vulcanic chiar şi până în nordul Japoniei, la circa 1 200 de kilometri depărtare. În plus, aceasta a creat o calderă de 4,5 kilometri lungime pe vârful muntelui, plină acum cu apele lacului Tianchi - o destinaţie populară pentru turişti.

Craterul vulcanului Tambora din Indonezia

400px-Mount_Tambora_Volcano,_Sumbawa_Island,_Indonesia.jpg

8. Tambora, Insula Sumbawa, Indonezia - IEV 7.
Erupţia din anul 1815 a vulcanului Tambora este cea mai puternică erupţie înregistrată vreodata de oameni. Aceasta a provocat moartea a circa 71 000 de oameni, iar nori de cenuşă au ajuns pe mai multe insule îndepărtate. Vulcanul, care este încă activ, reprezintă unul dintre cele mai înalte vârfuri din Arhipelagul indonezian.

Sursa: ziare.com, ourAmazing planet

lupini37.135 mesaje#254

Aeronava ce atinge 21 000 km/h a eşuat într-un test efectuat de armata S.U.A.

O aeronavă experimentală a armatei americane a eşuat în cadrul unui test efectuat ieri de către agenţia DARPA, ramura de cercetare a Pentagonului.

Falcon HTV-2, cum este denumit avionul hipersonic fără pilot, a fost lansat de la baza Vandeberg din California cu ajutorul unei rachete şi a reuşit să se detaşeze cu succes de vehiculul de lansare.

Aeronava era proiectată să ajungă în partea superioară a atmosferei Terrei, de unde ar fi planat cu o viteză de 20 de ori mai mare decât cea a sunetului, Mach 20 (echivalentul a 21 000 de kilometri pe oră).

La 26 de minute după ce zborul de test a început, agenţia americană DARPA a relatat că staţiile de monitorizare au pierdut contactul cu aeronava, aceasta prăbuşindu-se în oceanul Pacific. Acesta este cel de-al doilea test eşuat, după ce în Aprilie agenţia a pierdut contactul cu nava la 9 minute după lansare.

Avionul hipersonic fără pilot, Falcon HTV-2

Falcon_HTV-2_1.jpg

Analistul militar John Pike, de la Globalsecurity.org, susţine că eşecul testului nu este o surpriză. "În această fază timpurie a programului, e firesc să existe probleme. Dacă nu ar fi existat nicio problemă, înseamnă că nu ar fi fost un test util", a afirmat el. "Este în continuare posibil ca inginerii armatei americane să obţină date utile din cadrul acestui test, pentru a vedea ce a funcţionat şi ce nu. Cele mai importante momente pentru această analiză sunt ultimele cinci secunde înainte de pierderea contactului cu aeronava", a adăugat acesta.

Proiectul Falcon HTV-2 intenţionează să ofere armatei americane capacitatea de a reacţiona prompt, oriunde în lume, permiţându-i să atace rapid orice ţintă de pe Terra în maxim o oră.

Avantajul unui vehicul hipersonic în faţa unei rachete balistice este faptul că nu are o traiectorie predictibilă, fiind astfel mult mai greu de doborât. De asemenea, un astfel de vehicul nu poate fi confundat cu o rachetă nucleară, reducând riscul declanşării unui război nuclear mondial.

Surse: descopera.ro, REUTERS

Taquito203 mesaje#255
lupini a scris:

Creierul uman nu prezintă realitatea - trăim într-o lume controlată ?

mai bine spus creierul prezinta o interpretare a realitatii. tot ce vedem e generat de creierul nostru pe baza informatiilor primite. cea mai buna dovada in acest sens este ca o parte a campului vizual nu poate fi perceputa dar creierul tot o umple cu informatie..

http://en.wikipedia.org/wiki/Blind_spot_(vision)

Editat Vin 12 aug 2011 21:14

lupini37.135 mesaje#256

A fost descoperită cea mai întunecată planetă

O nouă planetă a fost descoperită. Ea este cea mai întunecată planetă cunoscută până acum. Denumită TrES-2b, aceasta este de mărimea lui Jupiter.

Planeta este mai neagră decât cărbunele şi reflectă lumina mai puţin decât vopseaua acrilica neagră, spune David Kipping, de la Centrul de Astrofizica Harvard-Smithsonian. "Este cu adevărat o lume extraterestră", spune el.

Planeta TrES-2b (simulare)

110811105115.jpg

Pe ea se pot atinge temperaturi de peste 900 de grade Celsius. Această particularitate se datorează apropierii ei de steaua GSC 03549-02811, aflată la 750 de ani-lumină de noi. Specialiştii cred că atmosfera planetei conţine substanţe chimice care absorb lumina.

Aceste lucruri nu explică, totuşi, cum această planetă este atât de întunecată. "Nu este clar ce anume este responsabil pentru transformarea planetei într-un negru extrem", spune David Spiegel, de la Universitatea Princeton. Ea arată şi semne de întunecare şi iluminare pe măsură ce orbitează în jurul steaua ei.

Sursa: ziare.com, DailyMail

lupini37.135 mesaje#257

A fost concepută pielea electronică

Cercetătorii au creat o aşa-numită "piele electronică" care înregistrează bătăile inimii, activitatea cerebrală, contracţiile musculare la fel de precis ca electrozii convenţionali, mult mai voluminoşi. Crearea unui sistem aproape invizibil, dar cu puterea de a efectua operaţii la fel de bine ca majoritatea dispozitivelor electronice actuale, ar putea da naştere unei noi ere tehnologice.

Dispozitivul sub formă de plasture a fost creat de John Rogers, un om de ştiinţă de la Universitatea din Illinois. El constă într-o reţea flexibilă şi elastică de circuite cu senzori. Acesta devine folositor după ce este aplicat pe piele. Momentan sistemul trebuie înlăturat după o perioadă de câteva zile şi înlocuit cu un altul, dar cercetătorii speră că vor putea trata siliciul astfel încât să nu se mai dezlipească atât de repede.

Mai mult de cât atât, noua invenţie are capacităţi mai avansate decât senzorii medicali. Pusă pe gât, "pelea electronică" poate "simţi" suficient de bine cunvintele încât să permită controlul unui joc simplu pe calculator. Totodată, aparatul ar putea fi folosit pentru a ajuta să comunice persoanele cu probleme la nivelul laringelui. Alte utilizări ale acestei invenţii revoluţionare ar putea consta în monitorizarea noilor-noscuţi sau pentru a spori controlul protezelor.

De asemenea, pielea electronică poate fi folosită pentru monitorizarea activităţii cerebrale sau a bătăilor inimii. Faptul că nu depăşeşte grosimea unui fir de păr, că se ataşează într-un mod extrem de uşor pe piele, fără niciun adeziv, cât şi flexibilitatea de care dă dovadă sunt câteva elemente care fac din pielea electronică o invenţie incredibilă, cu mii de potenţiale utilizări.

Pielea electronică

s_li-electronic-skin-cu-cp-62.jpg

În prezent, Rogers colaborează cu fizioterapeuţi pentru a facilita utilizarea sistemului în scopul de a induce contracţii musculare în regiunile degradate ale corpului, facilitând astfel refacerea ţesutului.

Proiectul lui Rogers şi al echipei lui a început acum aproape 15 ani, când au început să studieze anumite sisteme cardiace şi dispozitive de imagistică cerebrală care se montau pe ţesuturile interne. Apoi, cercetarea a avansat spre crearea sistemelor externe care imită pielea, cel mai mare organ, dar şi cel mai interesant, aşa cum afirmă chiar Rogers.

"Pielea electronică" este formată din senzori, antene, diode emiţătoare de lumină şi alte componente prinse între două straturi de protecţie. Este alimentată de celule solare integrate sau de bobine inductive care pot fi folosite pentru a genera curent wireless. Întregul sistem este amplasat pe o foaie de poliester elastic, concepută pentru a se potrivi cu proprietăţile fizice ale pielii. Întreaga structură are mai puţin de 40 de microni grosime, fiind suficient de subţire încât să rămână pe piele doar cu ajutorul inducţiei van der Waals, care forţează moleculele să stea împreună.

În prezent echipa lucrează la adăugarea unor noi componente, inclusiv a comunicatorilor wireless pentru încarcarea datelor sau a comenzilor şi a dispozitivelor piezoelectrice (mecanisme care generează semnale electrice ca răspuns la vibraţii şi care produc energie mecanică ca urmare a semnalelor electrice), care sunt alimentate de mişcările corpului.

Sure: descopera.ro, nature

NASTYPRIMUL2.711 mesaje#258
lupini a scris:

Cu cât trăiesc mai departe de Ecuator, cu atâta creierul oamenilor e mai mare

In regiunile calde grasimile necesare functionarii si structurarii creierului, nu se asimileaza bine din cauza cadurii.

Editat Dum 14 aug 2011 23:21

lupini37.135 mesaje#259

Exoscheletul de tip "Iron Man", de la ficţiune la realitate

Minţile scenariştilor de la Hollywood sunt unele dintre cele mai speciale. Aceştia pot da naştere unor tehnologii, gadget-uri, produse sau fiinţe cu adevărat speciale. Dacă aţi fost impresionaţi de Iron-Man şi de exoscheletul acestuia, aflaţi că acesta are un corespondent în realitate.

O mulţime de companii s-au arătat dornice să încerce să realizeze un astfel de costum, iar cei din grupul Raytheon Sarcos sunt deja la a doua generaţie a unui prototip. Noutăţile nu se opresc aici, întrucât oficialii companiei au prezentat exoscheletul XOS 2, spunând că în cinci ani va intra în producţie.

Le vor lua cinci ani pentru a începe să producă o versiune a costumului care trebuie conectată la o sursă de energie electrică, în timp ce pentru un produs autonom vom fi nevoiţi să aşteptăm mai bine de zece ani.

Noua versiune a costumului utilizează sisteme hidraulice de mare presiune, senzori, actuatori şi controler. Cu toate aceste sisteme, utilizatorul va rămâne suficient de agil încât să poată lovi fără probleme o minge de fotbal.

Om cu exoschelet

3405312524_2ede76e5e0_o.jpg

Noul XOS este mai uşor şi mai puternic, comparativ cu prima versiune a acestuia, care a debutat în 2008. Inginerii Raytheon Sarcos au crescut eficienţa costumului prin scăderea masei produsului şi prin înlocuirea valvelor cu unele mai performante.

XOS 2 foloseşte senzori cu conexiune Ethernet care sunt legaţi la diferite procesoare, care la rândul lor acţionează anumite actuatoare pentru a oferi o forţă de 200 kg/cm2.

Deşi compania Raytheon este cunoscută mai ales pentru aspectele militare ale produselor sale, acest exoschelet va avea şi aplicaţii în mediul civil, precum în asistarea persoanelor paralizate.

Exoskeletul Raytheon Sarcos XOS 2 (video)

Sursa: descopera.ro, technology review

lupini37.135 mesaje#260

S-a descoperit cel mai vechi lemn din lume

Două plante de aproximativ 400 de milioane de ani sunt cele mai cunoscute exemple pe care lumea le avea legate de existenţa lemnului. Acestea erau destul de mici, fapt care sugera că lemnul încă nu evoluase atât de mult pentru a susţine plantele să crească mult mai înalte.

Ambele fosile au fost datate ca făcând parte din perioada Devoniană, timp în care plantele simple deja "invadaseră" uscatul şi începuseră să se diversifice. Una fusese găsită în Franţa şi datează de acum 407 milioane de ani, în timp ce una, în Canada, şi este veche de 397 milioane de ani.

Cel mai vechi lemn

medium_wood.jpg

Conform şefului echipei de cercetare de la Universitatea din Liege, Phellipe Gerrienne, aceste două plante sunt cu peste 10 milioane de ani mai bătrâne decât descoperirile precedente.

Copacii nu s-au dezvoltat până acum 385 de milioane de ani, timp în care au început să crească tot mai mult pentru a capta cât mai multă lumină, spun cercetătorii.

Sursa: ziare.com, NewScientist

← Înapoi la Stiinta, Tehnica si Inovatii