Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Cum arată o stea căzătoare văzută din spaţiu ?

Astronautul Ron Garan, care se află în prezent la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a avut posibilitatea de a fotografia

lupini a scris:

Cum arată o stea căzătoare văzută din spaţiu ?

Un observator de pe Pământ a estimat că ploaia de meteori ar avea o viteză de 60 de kilometri pe oră, ..... astfel că se pot vedea cam cinci meteori în decursul unei ore.

Nu sunt sigur ca inteleg relatia dintre cele doua propozitii bolduite.

lynxul_negru a scris:

Nu sunt sigur ca inteleg relatia dintre cele doua propozitii bolduite.

Eroare de traducere şi implicit de atenţie a mea: nu e 60 de kilometri pe oră, ci frecvenţa cu care sunt văzute obiectele căzătoare numite "Perseide", e de 60 pe oră. Adică din 60 de obiecte care sunt văzute căzând pe bolta cerească, de pe Pământ, boltă ce are o arie de circa 4 milioane de kilometri pătraţi, cam 5 sunt meteoriţi, iar restul sunt obiecte cosmice de mărimea bobului de nisip.

Revoluţie în industria computerelor: cipurile cognitive care imită creierul uman

Compania IBM a creat în premieră un cip experimental care imită modul în care creierul procesează informaţia. Aşa-numitele "cipuri cognitive", ar putea pune bazele unei nou generaţii de computere, folosind o combinaţie între informatică, neuroştiinţă şi nanotehnologie.

Ţelul celor de la IBM a fost acela de a crea un sistem care să funcţioneze ca un creier uman, imitând felul în care acesta face faţă problemelor senzoriale din lumea reală. Eventualele aplicaţii ar putea avea un impact major în sfera afacerilor, a ştiinţei şi a celei guvernamentale.

Sofisticatul sistem va cuprinde "neuroni" sau procesoare digitale, "sinapse" care vor ajuta la învăţare şi memorare, dar şi "axoni" sau canale de transmitere a datelor, care conectează componentele între ele.

Deşi sună destul de simplu, unitatea de calcul este total diferită de majoritatea computerelor actuale. Calculatoarele moderne sunt bazate pe structura John von Neumann, proiectată în anii 1940. În cazul noului sistem, memoria şi procesorul nu vor fi despărţite, aşa cum se întâmplă în cazul calculatoarelor moderne.

Prin urmare, cipul va cuprinde 256 de neuroni, 262 sinapse şi 256 axoni, adică baza sa va fi formată din procesor, memorie şi comunicaţii. În plus, computerele cognitive vor învăţa din experienţă, găsind corelaţii şi formând ipoteze, acţiuni ce vor ajuta la economisirea energiei.

În urma cercetării din cadrul proiectului SyNAPSE (Systems of Neuromorphic Adaptive Plastic Scalable Electronics), care a durat 3 ani, cei de la IBM au fabricat două cipuri prototip care sunt în curs de testare. Acum oamenii de ştiinţă urmează să treacă la următorul pas construind un computer care, pe lânga analizarea simultană a mai multor informaţii complexe, va fi capabil să redea interacţiunile cu mediul, învăţând din ceea ce se întâmplă în jurul lui.

Cipurile sunt fabricate din circuite digitale din siliciu inspirate din neurobiologie. Unul dintre cipuri conţine 262 144 sinapse programabile, iar celălalt 65 536.

În cele din urmă IBM vrea să combine cipurile într-un sistem de hardware şi software complet integrat, construind un computer cu 10 miliarde de neuroni şi 100 de miliarde de sinapse, ce va fi de 10 ori mai puternic decât creierul uman. Sistemul complet va consuma un kilowat şi va ocupa mai puţin spaţiu decât un creier uman.

Este posibil ca un computer cognitiv să monitorizeze aprovizionarea mondială cu apă prin intermediul unei reţele de senzori şi motoare mici care înregistrează constant date legate de temperatură, presiune, înăţimea valurilor, acustică şi mareea ocenică. Astfel el ar putea emite avertismente de tsunami sau cutremur.

Întregul proiect a primit o finanţare de 21 de milioane de dolari din partea armatei americane, computerele cognitive fiind încă departe de a fi comercializate publicului larg.

Sursa: descopera.ro, VentureBeat, IBM

Ce spuneam eu frate ?! ... creierul uman poate functiona ca imagine pe un suport hardware din cel mai banal, este posibil, trebuie doar sa ajungem la faza "Total Recal".

Astronomii au descoperit un nouă planetă asemănătoare Pământului

Astronomii au anunţat că au mai găsit încă o planetă în afara sistemului nostru solar, care se află la distanţă potrivită de soarele său pentru a putea găzdui viaţa. Însă, ce fel de fiinţe ar putea locui pe exoplaneta a cărei suprafaţă seamănă cu o uriaşă baie de aburi ?

Astronomii europeni au anunţat descoperirea a 50 de planete în afara sistemului nostru solar. Printre acestea se afla şi HD 85512 b, planeta poziţionată optim, în zona nici prea caldă, nici prea rece, numai bună pentru prezenţa apei în formă lichidă, o componentă esenţiala a vieţii. În această zonă se mai află şi singura planetă despre care se crede că ar putea să găzduiască viaţă, descoperită în 2007.

Noua planetă are o masă de aproximativ 3,6 ori mai mare decât cea a Pământului, şi are temperaturi estimate a varia între 30 şi 60 de grade Celsius.

În aceste condiţii, cu totul alte tipuri de viaţă s-ar adapta aici, decât pe Terra - organisme mai scunde şi mai late în primul rând, întrucât gravitaţia este de 1,4 ori mai mare decât pe Pământ.

Cel puţin 60 % din planetă ar trebui să fie acoperită de nori pentru a putea fi locuibilă - prin comparaţie, planeta noastră albastră este acoperită pe o suprafaţă de 50%, cu nori.

HD 85512 b se află la 36 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Vela. Un an durează, pe această planetă, doar 60 de zile, iar soarele său este cu aproximativ 1000 de grade Celsius mai rece decât Soarele nostru.

Sursa: ziare.com, theguardian

N.A.S.A. dezvăluie proiectul unei rachete gigantice

N.A.S.A. a făcut publice planurile pentru o rachetă spaţială care să transporte astronauţi către Lună, Marte şi alte destinaţii dincolo de Staţia Spaţială Internaţională, au declarat oficialii.

Racheta ar costa 10 miliarde de dolari şi ar fi gata în 2017, atunci când este programat primul zbor care să plece din Centrul Spaţial Kennedy, Florida.

Alte 6 miliarde de dolari sunt alocate pentru construirea capsulei Orion, iniţial parte a programului Constellation, care a fost anulat de administraţia Obama. N.A.S.A. a cheltuit deja 5 miliarde de dolari pentru Orion.

În plus, 2 miliarde de dolari ar fi cheltuite pentru repunerea în funcţiune a aerodromului spaţial al N.A.S.A. din Florida, pentru a se potrivi cu cerinţele noii rachete.

Noul vehicul are la bază motoare cu hidrogen lichid şi oxigen lichid ale navetei spaţiale, cuplate iniţial cu aşa numitele rachete "booster" (folosite pentru a spori forţa de propulsie la desprinderea navei de Pământ) cu combustibil solid, care au fost, de asemenea, proiectate în cadrul programului Constellation.

Anunţul urmează după o dispută de un an de zile cu Congresul în ceea ce priveşte costul proiectului, domeniul de aplicare şi parametrii tehnici. Administraţia Obama a oprit temporar proiectul, în timp ce a obţinut o estimare independentă a costurilor pentru sistemul de lansare spaţială.

Faţă de vechea navetă spaţială, care putea transporta aproximativ 22 500 kilograme la 480 de kilometri distanţă faţă de Pământ, noua rachetă va putea transporta până la 63 000 de kilograme.

Versiuni viitoare vor avea o capacitate aproape dublă, pentru misiuni şi mai îndepărtate.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut realizarea unei expediţii cu echipaj uman către un asteroid până în 2025 şi o călătorie pe Marte până în 2030.

Sursa: descopera.ro, REUTERS

Cel mai mic motor electric din lume, alcătuit dintr-o singură moleculă

Tehnologia evoluează în fiecare zi, iar chimiştii din cadrul Universităţii Tufts din Massachusetts, S.U.A., ne demonstează acest lucru. Ei au dat publicităţii primele informaţii cu privire la cel mai mic motor din lume, fabricat dintr-o singură moleculă şi măsurând în lăţime un nanometru.

Dispozitivul deschide calea spre o nouă generaţie de dispozitive microscopice, care ar putea revoluţiona lumea medicală şi cea industrială.

Motorul este de 60.000 de ori mai mic decât grosimea unui fir de păr, fapt ce îl face invizibil pentru ochiul uman.

Până acum au mai fost create motoare asemănătoare ca dimensiuni, care funcţionau pe baza energiei solare sau chimice, însă acesta este primul care foloseşte electricitate.

Cercetătorii din Massachusetts au folosit un microscop special prin intermediul căruia au reuşit să transfere o încărcătură electrică unei singure molecule de sulfură de metil-butil. Ei au descoperit că, variind temperatura, molecula poate fi manipulată şi controlată, modificându-i-se viteza de rotaţie.

Testele sunt abia la început, iar cercetătorii mai au mult de lucru. În prezent, motorul funcţionează optim la o temperatură de minus 232 de grade Celsius - o temperatură ce nu poate fi utilizată practic în lumea reală.

Cercetătorii sunt de părere că prin mai multe experimente vor reuşi să facă motorul să funcţioneze corect la temperaturi obişnuite. Dispozitivul poate fi folosit la transmiterea fluidelor prin tuburi, ceea ce creează premisele pentru numeroase utilizări în medicină.

Sursa: descopera.ro, inhabitat

Dinozaur de numai 13 centimetri, descoperit în S.U.A.

Fosila unui pui de Nodozaur, cu o lungime de numai 13 centimetri, a fost descoperită în estul Satelor Unite ale Americii. Acesta este cel mai tânăr Nodozaur descoperit vreodată, şi aparţine unei specii de dinozaur cu platoşă, care a trăit în urmă cu 110 milione de ani, în Era Cretacică timpurie.

Folosind tehnogia avansată, cercetătorii au analizat forma craniului, comparând proporţiile sale cu 10 cranii de la diferite specii de Ankilozauri, grup de care aparţin şi Nodozaurii.

Rezultatele au arătat faptul că acest dinozaur este strâns legat de specia Nodozaur, deşi are botul mai mic. Măsurătorile comparative le-au permis cercetătorilor să desemneze o nouă specie, Propanoplosaurus marylandicus.

Pe lângă faptul că este cel mai tânăr Nodozaur descoperit vreodată, acesta este primul pui din orice specie de dinozaur descoperit vreodată în Maryland.

Această descoperire ajută cercetătorii să afle mai multe, atât despre dezvoltarea membrelor şi a craniului la dinozaurii tineri, cât şi despre reproducerea biologica a acestor dinozauri care la maturitate ajung să aibă 20-30 de metri lungime.

Sursa: ziare.com, ScienceDaily

Unui şoarece i-a fost implantat cu succes un cerebel artificial

Un experiment al unei echipe de cercetători din Israel aduce omenirea cu un pas mai aproape de realizarea unui implant cerebral de tip cyborg. Oamenii de ştiinţă au reuşit să restaureze funcţiile cerebrale pierdute ale unui şoarece, implantându-i acestuia un cerebel artificial.

Matti Mintz de la Universitatea din Tel Aviv, Israel şi colegii săi, au creat un cerebel sintetic care poate primi impulsuri senzoriale de la trunchiul cerebral - regiune care acţionează ca un canal pentru informaţiile neuronale de la restul corpului. Dispozitivul poate interpreta aceste date şi poate transmite un semnal la o altă regiune a trunchiului cerebral, care solicită neuronii motori să execute mişcarea corespunzătoare.

Una dintre funcţiile cerebelului este de a coordona mişcările în timp şi spaţiu. În plus, arhitectura sa este relativ simplă, motiv pentru care această zonă poate fi uşor creată în laborator.

Versiunea sintetică este creată pe baza unui cip care se află în afara craniului, fiind legat de creier cu ajutorul electrozilor.

Pentru a testa cipul, cercetătorii au anesteziat un şoarece şi i-au izolat cerebelul. Apoi, au încercat să înveţe animalul să aibă un reflex condiţionat motor, combinând un sunet cu un jet de aer, astfel încât animalul să ajungă să clipească la auzul sunetului. Până când nu i-a fost conectat cipul, animalul nu a recţionat, lucru care atestă faptul că sistemul funcţionează cu succes.

Următorul pas pe care au de gând să îl facă cercetătorii este să modeleze zone mai mari ale cerebelului care pot învăţa o succesiune de mişcări şi să testeze cipul pe un animal conştient. Planul, însă, este foarte pretenţios deoarece calitatea semnalelor neuronale poate să scadă datorită mişcării.

Scopul final al cercetării este să formeze un cip care să poată înlocui suprafeţe complexe din creier.

Folosirea unui implant similar în cazul oamenilor ar putea ajuta restabilirea funcţiilor cerebrale pierdute din cauza unor atacuri vasculare sau a altor afecţiuni.

Sursa: descopera.ro, NewScientist