Spiritul liber

Poate ca nu " blazare " e termenul cel mai corect...dar ar putea fi un fel de cinism...de genul lui Diogene, care cauta omul...sau al unuia ca Spinoza, care a renuntat sa-l mai caute...rezultatul este cam acelasi: refugiul in turnul de fildes...

Si pentru Norns, adaug ca intr-adevar imi face placere sa gandesc aici alaturi de voi...dar nu e doar placere. Care este scopul cunoasterii de fapt?Al gandirii libere? Ce asteptam noi ( sau eu, fie ) de la un spirit liber? Sa gandeasca cu adevarat liber si sa gaseasca un sistem prin care omenirea ,omul ar putea intr-adevar sa evolueze, nu?Noi toti stim ca omenirea nu si-a gasit inca drumul...comunismul a esuat, capitalismul si el, lamentabil...Eu ( cateodata mai ) sper ca va fi gasita calea inca in timpul vietii mele...si in naivitatea mea nu vad exclusa posibilitatea ca acea " scanteie divina " sa apara tocmai intr-o dezbatere de acest gen...

18tillIdie a scris:

Si pentru Norns, adaug ca intr-adevar imi face placere sa gandesc aici alaturi de voi...dar nu e doar placere. Care este scopul cunoasterii de fapt?Al gandirii libere? Ce asteptam noi ( sau eu, fie ) de la un spirit liber? Sa gandeasca cu adevarat liber si sa gaseasca un sistem prin care omenirea ,omul ar putea intr-adevar sa evolueze, nu?Noi toti stim ca omenirea nu si-a gasit inca drumul...comunismul a esuat, capitalismul si el, lamentabil...Eu ( cateodata mai ) sper ca va fi gasita calea inca in timpul vietii mele...si in naivitatea mea nu vad exclusa posibilitatea ca acea " scanteie divina " sa apara tocmai intr-o dezbatere de acest gen...

Inteleg perfect ce spui, este ceea ce sper si eu, din tot sufletul meu, e dureros sa vezi cum potentialul fiintei umane se pierde din cauza sistemului in care se naste si traieste si a perceptiei gresite asupra vietii inoculate si a altor atator "erori"; sper ca odata Umanitatea sa-si atinga potentialul maxim pe care-l are de fapt. Sa gaseasca acel sistem care sa includa ceea ce spunea Kant in urmatoarele (acu ma repet :roll: ):

pierrot a scris:

two,oare se simte cand o iei pe aratura cu "cunoasterea",sau nu?

Tu stii ca doar un nebun il poate recunoaste pe un altul.

Asa ca, nu stiu ce sa iti raspund. Tu stii raspunsul asta. :roll:

Si nu te mai chinui pe aici, ca se manevreaza cu definitii prea abstracte pentru universul tau.

Two,mai,invatatule,ai uitat de unde ai mancat morcovi,cand ai avut nevoie????

altadata sa respecti pe ala cu sapa,auzi???

ruudflo a scris:

Toti cei care exista dupa Dumnezeu nu sunt liberi, fiindu-i subordonati . Dumnezeu nu poate categorisi propriile-i exercitari de liber arbitru in parti cu adevarat libere si parti mai putin libere . Un produs care intrinsec se defineste extern, nu poate fi liber absolut .

ai spus "dupa Dumnezeu".

ca sa fii liber,fara sa fii subordonat lui Dumnezeu,ar trebui sa te situezi,temporal,INAINTEA LUI?????

pierrot a scris:

Two,mai,invatatule,ai uitat de unde ai mancat morcovi,cand ai avut nevoie????

altadata sa respecti pe ala cu sapa,auzi???

Iar ti-au dat aia drumul prin curte ?

Eu de la bun inceput am fost impotriva ca sa bage astia net la ospiciu.

Iar tu esti dovada vie ca nu m-am inselat.

Rhini a scris:

Nu stiu in ce arie sa il integrez .

Daca a mai fost deschis imi cer scuze

,, Spiritul liber nu are nici un moment

de răgaz, at

,, Spiritul liber nu are nici un moment

de răgaz, at

Rhini a scris:

,, Spiritul liber nu are nici un moment

de răgaz, at

18tillIdie a scris:

..si in naivitatea mea nu vad exclusa posibilitatea ca acea scanteie divina " sa apara tocmai intr-o dezbatere de acest gen...

Foarte frumos!

Dar si de ar aparea, ca sa ajunga sa schimbe umanitatea :P e cale lunga tare, poate cum zic unii prin niste salturi cuantice, de nu or fi fantasme.

Spiritul, nu in sens religios-spiritual, ca sa nu ne impotmolim in concepte, e liber oricum, el nu poate fi decat liber, a ajuns numai in a experimenta existentialitatea, ce ma uimeste e ca o rabda, e o metafora desigur, spiritul liber fiind de dincolo de rabdare, de trairi si concepte, de spatio-temporalitate si de orice am inventa, gandi, trai noi.

Spiritul liber, duhul, isi duce crucea (e iarasi o metafora) in existentialitate, dar mai ales in om, i se supune, dar nu are cum sa/si incalce legea de sine, motiv pt. care neidentificandune cu el nici cel putin in naturalete, nu zic de puritate, o tragem.

Spiritul liber e in rezonanta cu mediul inconjurator si isi stie bine menirea pe acest Pamant

Allexandrra a scris:

Ca spiritul liber este cel care trage omenirea inainte. De unde e citatul?

nu stiu