Athmy a scris:Eu vad ca asa zisii psihologi nu inteleg omul, si asta ma revolta.
Nu stiu de unde ai tras concluzia ca as dispretui psihologia, cum am spus este un instrument si poate fi folositor.
Mie imi place psihologia dar nu si unii psihologi, asta e diferenta.
Imi mentin parerea ca intre psihologie si crestinism nu exista paralelisme, cele doua sunt ca merele si ca perele, nu le poti pune in aceeasi oala. Una e stiinta si instrument, cealalta e credinta si sistem de valori.
Daca ti-ar placea psihologia, ai citi carti de psihologie si ai veni aici pe forum cu multe informatii folositoare, care ar ajuta discutiile.
Ai zis pe forum undeva ca ai facut un an de psihologie si ai renuntat pentru alta facultate.
Pentru oricine a incepe o facultate si a renunta poate fi perceput ca un esec personal, daca aceasta decizie nu e sprijinita emotional de cei din jur, daca persoana insasi nu integreaza decizia intr-o perspectiva mai larga.
Oare faptul ca esti interesata de sectiunea psiho de pe acest forum cand tu ai acum alta specializare nu e un semn ca inconstient doresti sa te reconciliezi cu sinele tau, sa integrezi fragmentele disparate ale personalitatii tale, sa te impaci cu decizia ta de a abandona psihologia?
Oare exista in adancul tau un regret? Oare e o frustrare de genul "nu am fost destul de buna"?
Oare ai unele nemultumiri legate de acest esec pe care le transferi asupra psihologilor, pe care ii minimalizezi si ridiculizezi pe aici, adica un fel de complex de inferioritate care se simte atacat de "superioritatea" psihologilor?
De aceea ei sunt doar "asa zisi" psihologi?
Psihologii nu inteleg omul? Eu cunosc bine religia. Inteleg mai bine omul de cand am avansat in psihologie, insa religia nu m-a ajutat sa inteleg omul, ba chiar mi-a ocultat cunoasterea omului in profunzime.
Rolul religiei, mai ales al celei crestine, ar fi acela de a cladi o societate frumoasa, bazata pe respectul interindividual, pe morala, pe valori umane solide, pe cooperare. Parerea mea este ca religiile au abdicat de la asta, mai ales crestinismul, de la care toti aveam asteptari foarte mari. In loc sa ajute oamenii cu probleme, ei fac biserici monumentale, care inghit resurse ce puteau merge la cei nefericiti. Cate femei batute, cati copii traumatizati, cati barbati someri, cati batrani singuri fara medicamente, cati saraci si neintegrati si disperati puteau fi ajutati cu acei bani? Uita-te la fiecare cartier, vei vedea cate o biserica uriasa, care inghite sute de miliarde, in vreme ce pentru cei cu dificultati biserica nu face nimic. Acolo unde mai exista cate un preot care face ceva pentru saraci, ori o face adunand singur bani, deci pe contul lui, nesprijinit de superiori, ori face ca sa arunce praf in ochii lumii, ca sa isi ascunda afacerile murdare. Stiu preoti care sunt persecutati de superiori pentru ca ajuta saracii, dar stiu si episcopi care isi contruiesc hoteluri de lux in satele natale din banii bisericii. Nu trebuie decat sa citesti ziarele, sa dai search pe google, si vei descoperi aceste fapte.
Ioan Gura de Aur, un sfant pe care-l pretuiesc enorm, a zis: crestinii de la inceput aveau inimi de aur si luau impartasania din vase de lemn. Cei de azi au inimi de lemn si beau impartasania din vase de aur. El a luat vasele de aur, le-a vandut si le-a dat saracilor. A fost dat afara din Biserica de catre ceilalti episcopi pentru asta, plus alte acuzatii inventate. A murit excomunicat, adica afara din Biserica crestina, batran si obosit, haituit de razbunarea episcopilor, in exil, departe de saracii lui dragi. Pentru asta il iubesc. El a fost adevaratul crestin. Asta s-a petrecut in secolul IV. De atunci crestinismul autentic a inceput sa moara putin cate putin, si incercarile de reinviere a spiritului autentic al crestinilor primari nu au reusit (Simeon Noul Teolog, Tolstoi, Siluan Athonitul, Nectarie de Egina, Teodor Studitul, Cosma Etolianul, etc).
Chiar Gandhi a vrut sa devina crestin, dar cand a fost dat afara dintr-o biserica pe motiv ca era indian, si-a dat seama ca crestinismul a abdicat de la valorile sale primare, din primele secole, si a renuntat la el.
Cand psihologia o va lua razna la fel, si se va dezice de spiritul ei autentic de explorare a omului pentru binele tuturor, ma voi dezice si eu de ea. E posibil si asta, asa ca trebuie sa fim vigilenti.
Psihologia nu e un instrument, ci o stiinta. Citeste cartea lui Douglas Mook, referitoare la experimente in psihologie.
Ai putea sa intelegi de ce e o stiinta. De cand cu aportul neurobiologiei psihologia a progresat enorm in intelegerea psihicului.
Sfatul meu este sa-ti rezolvi nemultumirile neconstientizate, si apoi vei putea sa ai un dialog fructuos aici, curatit de orice reziduuri de comunicare.
