Violenta domestica

violenta in familie reprezinta o problema extrem de grava in societatea actuala. Una pe care unii specialisti o considera ca o forma de tortura, datorata caracteristicilor sale. Impactul social este raspandit, deoarece afecteaza nu numai victimele violentei, dar si pe cei ce sunt martori la astfel de evenimente.

Violenta domestica este una dintre cele mai frecvente forme de violenta, si, de asemenea, una dintre cele mai alarmante deoarece, de cele mai multe ori, nu este suficient de vizibila. In cele mai multe cazuri, actele de violenta au loc in spatele usilor inchise si sunt ascunse de victime din teama (le este frica de atacator), dar si din jena fata de cei din jur. Mai mult, reticenta guvernului si a agentiilor de a interveni intr-o zona considerata inca "privat" este un obstacol.

Definitie, conform legii:

(1) Violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un menbru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau prejudiciu material.

(2) Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.

Potrivit documentelor Consiliului Europei, violenta in familie este "orice act comis in cadrul unei familii de catre oricare dintre membri sai, care aduce atingere vietii, integritatii fizice sau psihice sau libertatii unui membru din acea familie, si care dauneaza grav dezvoltarii personalitatii sale".

Violenta impotriva femeilor include, dar nu se limiteaza la urmatoarele:

- violenta fizica, sexuala si psihologica ce apare in familie, inclusiv agresiune fizica, abuz sexual asupra copiiilor, violul marital, mutilare si alte practici traditionale daunatoare pentru femei, violenta in afara casniciei si violenta legata de exploatare.

Violenta impotriva femeilor este o demonstratie a relatiei de putere intre barbati si femei, in urma careia femeile sunt dominate si discriminate de barbati, pentru a preveni dezvoltarea lor deplina.

Cateva mituri legate de violenta domestica

1. Violenta domestica nu este atat de raspandita si atat de grava.

In fiecare an, in Europa, 1 din 5 femei si 1.8 milioane de copii sunt victime ale violentei in familie. Deoarece nu toate cazurile sunt si raportate, numarul victimelor este mult mai mare.

2. Loviturile fizice apar ca urmare a pierderii controlului.

Agresiunea fizica apare intr-o relatie in care agresorul detine controlul asupra partenerului prin frica. Agresiunea fizica este numai o forma de violenta si, in general, este insotita de alte comportamente cum ar fi intimidarea, amenintarea, abuzul psihologic sau izolarea victimei.

Conform studiile, doar 10% dintre agresori au probleme psihiatrice, restul sunt in deplinatatea facultatilor mintale.

3. Daca violenta e atat de grava, o femeie ar incheia relatia cu agresorul ei.

De cele mai multe ori, femeia nu gaseste puterea de a termina o relatie dupa un prim incident de abuz sau agresiune impotriva ei. Motivele sunt diverse: dependenta emotionala si financiara, copiii, stima de sine scazuta, lipsa increderii in sine, lipsa unui sprijin din partea familiei.

Nu doar femeile se regasesc in pozitia de agresat. Si barbatii au parte de agresiuni fizice si emotionale din partea partenerelor.

Cum putem sa ajutam victimele? Cum sa le facem sa inteleaga ca nu iubirea este ce le leaga de agresor?

Sora mea a fost intr/o astfel de situatie.

Nu intru in detalii ca sa nu depasesc sfera temei.

Nu ai cum sa constientizezi pe cineva care nu e inca suficient de patit (de obicei patita).

Daca insa e suficient de patita, atunci ceea ce o tine legata e frica de agresor, dependenta financiara, grija fata de viitorul copiilor, si poate, uneori, o dependenta psihica de persoana care o agreseaza.

Mai e ceva, dorinta de a/si dovedi siesi si celorlalti ca si ea poate sa aiba o casnicie (chiar daca nu e suficient de docila).

Inr/un cuplu (si nu numai), se intalnesc doua caractere diferite, doua personalitati, "se formeaza o haita", e imposibila convietuirea, fara ca unul sa fie "seful, liderul haitei", legea e a naturii.

Zicem noi ca fiecare cedeaza, ca una, alta, nu, unul trebuie sa cedeze si altul sa detina controlul.

Din motive lesne de observat ("bicepsii"), femeia cedeaza in majoritatea cazurilor de cand e lumea.

Cum sa ajutam?

Nu e usor deloc, mai ales ca parlamentarii sunt agresorii (adica barbatii), iar o implicare directa nu stiu cine o poate face si cine are curajul si puterea. (Politia va incearca sa o simlifice pt. a scapa de un nou caz, tribunalul e ultimul loc de pe pamant unde gasesti dreptate, si in plus, victma e mereu timorata si supusa unor presiuni f. mari de catre agresor, ceea ce nimeni nu poate impiedica. Telefoane, mesaje, vizite inopinante, scenarii de iubire si amenintari teribile etc. Gama hartuirii e f. vasta, unii sunt asa versati ca stiu exact unde sa o loveasca pe victima, de ce parti din corp sa o apuce ca sa ii produca multa suferinta dar nu si vanatai, despre tortura psihica ce sa mai zic, multi dintre noi suntem mari psihologi mai ales cand e vorba sa ne ocupam de a ucide psihic pe ceilalti).

Nu mai gasesc nr. de telefon, in Bucuresti, pe Magheru, chiar in gangul de intrare (pe dr.) in service-ul acela care se afla intre Inter si Patria (am dat 2 repere mai indepartate ca sa fiu sigur ca nu gresesc) exista acum 2 ani un centru pilot pt. protectia femeilor agresate. Avea o sigla, se urca undeva la etaj, e si un portar acolo care poate fi intrebat.

Poti sa ajuti o persoana doar in masura in care se lasa ajutata. De cele mai multe ori, victima nu constientizeaza agresiunea, mai ales pe cea psihica, fiind la randul sau crescuta intr-un mediu violent. In acest caz ajunge sa considere ca fiind normal ce se intampla. Mai intervine factorul vinovatie, cand ajunge sa se considere vinovata si atunci gaseste scuze comportamentului violent al partenerului. Ceea ce poti face este sa incerci sa ai o discutie cu persoana respectiva si sa speri ca v-a intelege.

violenta in familie reprezinta o problema extrem de grava in societatea actuala. Una pe care unii specialisti o considera ca o forma de tortura, datorata caracteristicilor sale. Impactul social este raspandit, deoarece afecteaza nu numai victimele violentei, dar si pe cei ce sunt martori la astfel de evenimente.

Violenta domestica este una dintre cele mai frecvente forme de violenta, si, de asemenea, una dintre cele mai alarmante deoarece, de cele mai multe ori, nu este suficient de vizibila. In cele mai multe cazuri, actele de violenta au loc in spatele usilor inchise si sunt ascunse de victime din teama (le este frica de atacator), dar si din jena fata de cei din jur. Mai mult, reticenta guvernului si a agentiilor de a interveni intr-o zona considerata inca "privat" este un obstacol.

Sa facem o analiza a fenomenului

,,Unde nu da parintele, creste''

Aceasta vorba m-a enerva de cate ori o auziam. Si inca se mai foloseste si in prezent.

Fraza era folosita de catre vecini sau cunoscuti ori de cate ori era batut un copil de la bloc de catre parintele lui in vazul tuturor. De aici putem deduce ca atunci cand un copil greseste este normal ca parintele sa-l sactioneze prin bataie.

Dar copii sunt sanatosi si plini de energie si este imposibil sa nu faca chestii care sa supere parintele.

Din acest motiv parintele care este obisnuit sa-si altoiasca copilul va continua sa procedeze de fiecare data la fel, ajugand la un moment dat sa-si descarce nervii pe copil cand i se pare ca ceva nu este in regula.

Urmarile lasate de aceste ritualuri parintesti isi au rasfrangere si in educatia care urmeaza sa o aplice copilul batutu copiilor ce ii va avea la randul lui. Acesta este un caz concret care l-am vazut si l-am urmarit inca din copilarie.

Respectivul prieten pe care tatal lui il batea crunt in copilarie, a ajuns sa-si casapeasca la randul lui copilul si chiar si nevasta. La el bataia rezolva totul.

peter bahuczki a scris:

parintele care este obisnuit sa-si altoiasca copilul va continua sa procedeze de fiecare data la fel, ajugand la un moment dat sa-si descarce nervii pe copil cand i se pare ca ceva nu este in regula.

Urmarile lasate de aceste ritualuri parintesti isi au rasfrangere si in educatia care urmeaza sa o aplice copilul batutu copiilor ce ii va avea la randul lui. Acesta este un caz concret care l-am vazut si l-am urmarit inca din copilarie.

Respectivul prieten pe care tatal lui il batea crunt in copilarie, a ajuns sa-si casapeasca la randul lui copilul si chiar si nevasta. La el bataia rezolva totul.

Ai considerat si cealalta posibilitate,si anume ca acel copil cand va creste si va ajunge sa aiba copii la randul lui,va proceda exact opozit ? Intotdeauna sunt doua fete ale "monedei".Nu este neaparat ca va deveni el insusi bataus,ci e foarte posibil ca va prinde asa o ura si dezgust fata de violenta de care a avut parte in copilarie incat va ajunge un adult care se va implica in diferite cauze in viata pentru a opri acest fenomen,pentru a ajuta victime ale acestui fenomen sau daca nu,macar pe plan individual isi va creste proprii copii fara violenta domestica,tocmai pentru ca stie foarte bine cat de traumatica poate fi.

La fel se poate spune si despre copii de alcoolici.Nu e musai sa devina si ei la fel.Ba dimpotriva,multi nu sunt ei insisi bautori si dispretuiesc absolut tot in legatura cu alcoolul din cauza ca au avut parinti alcoolici si au crescut intr-o viata de cosmar.

Cand e vorba de psihologia individului,cum si cat suntem afectati fiecare in parte de diverse situatii,intamplari,experiente, "banul" poate sa cada oriunde.

Naeema a scris:

Ai considerat si cealalta posibilitate,si anume ca acel copil cand va creste si va ajunge sa aiba copii la randul lui,va proceda exact opozit ? Intotdeauna sunt doua fate ale "monedei".Nu este neaparat ca va deveni el insusi bataus,ci e foarte posibil ca va prinde asa o ura si dezgust fata de violenta de care a avut parte in copilarie si va creste un om care se va implica in diferite cauze in viata pentru a opri acest fenomen sau daca nu,macar pe plan individual isi va creste copii fara violenta domestica,tocmai pentru ca stie foarte bine cat de traumatica poate fi.

La fel se poate spune si despre copii de alcoolici.Nu e musai sa devina si ei la fel.Ba dimpotriva,multi nu sunt ei insisi bautori si dispretuiesc absolut tot in legatura cu alcoolul din cauza ca au avut parinti alcoolici si au crescut intr-o viata de cosmar.

Deci banul poate sa cada oriunde.

sau..

isi poate schimba orientarea sexuala...

violenta la care este supus un copil, este una din cauzele unei astfel de inclinatii.

este cu dus si intors..

copii alcoolici..!!!

cunosc un caz foarte bine..

frate mai mare si sora mai mica

tatal alcoolic.

fata a dezvoltat o repulsie fata de alcool..

baiatul a luat-o pe panta bauturii..

nightwish a scris:

Cum putem sa ajutam victimele? Cum sa le facem sa inteleaga ca nu iubirea este ce le leaga de agresor?

Fara sarcasm si nu glumesc cand spun ca pentru victime este recomandat printre altele,sedinte intensive la psiholog.Multa lume subapreciaza trauma mentala,nu numai cea emotionala.De multe ori victimele ajung sa creada ca ele sunt vinovate,ca merita tot ce li se intampla,gasesc tot felul de scuze pentru agresor si traiesc intr-o iluzie creata de ele.Perioada indelungate de abuz fizic distrug stima de sine,increderea in persoana proprie cat si cei din jur.

Pentru agresori este recomandat 2 metri patrati fara geam pentru ani buni si niste terapie cu socuri electrice...if you ask me.In cazuri extreme poate o lobotomie.

Cunosc un caz in care tatal a fost brutal, nu a iesit niciunul violent, dar niciunul dintre copii nu vrea sa vorbeasca despre, doar unul care a fost si cel mai traumatizat, pt ca a fost considerat mai puternic, deci a primit mai mult.

Tatal fiind la randul sau o victima ce a devenit calau, sunt probleme destul de grave, nici macar alcoolul nu e de vina.

nightwish a scris:

Cum putem sa ajutam victimele? Cum sa le facem sa inteleaga ca nu iubirea este ce le leaga de agresor?

Explicandu'le exact ceea ce ii leaga de agresor .

Apropo, ce'i leaga de agresori ?

nightwish a scris:

Cum putem sa ajutam victimele? Cum sa le facem sa inteleaga ca nu iubirea este ce le leaga de agresor?

Dandu-le cateva carti din domeniu...sa se trezeasca singure la realitate.

Sa isi recunoasca singure simptomele..si sa faca singure pasul macar de a merge la un psiholog si a incepe sa se gandeasca 'Cum ar fi fara..'