Început de cioanas, Sâm 7 ian 2006 · 983 răspunsuri · 104.632 vizualizări · închis
fandreea a scris:Da este Pavel si contextul nu conteaza, conteaza ceea ce credem si facem si mai importanta este intentia cu care o facem. Daca ne legam de contexte si de cine ce spune, cand si de ce, atunci nu ajungem nicaieri. Cel mai bine, pentru mine, este sa-mi ascult constiinta, sa las divinul sa actioneze prin mine si sa-mi traiesc viata ca atare. Si normal, sa actionez conform legilor divine.
te contrazici singulica 
annacondor a scris:te contrazici singulica
Daca tu spui.....
Dumnezeu este o fiinta paradoxala,universul e construit pe notiuni si legi paradoxale.... daca nu accepti paradoxul in viata ta........
Editat Mar 4 apr 2006 20:34
fandreea a scris:De ce n-ar fi bine? Orice pas este bine, numai sa fie sincer si din inima. Daca studiezi un pic religiile lumii, observi, ca toate provin din aceeasi sursa si spun acelasi lucru, doar ca folosesc simboluri diferite.
haha. Ce sursa comuna poti gasi intre religia vechilor greci, Popol vuh si budhism sau confucianism? :P Si care ar fi acel lucru pe care il spun toate?
fandreea a scris:Poti sa faci pasi spre cine doresti, nimic nu este bine sau rau. Tu simti cel mai bine daca ceva este bine pentru sufletul tau sau nu. Cum spune un maestru, " toate sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos"
Credinta este cea care conteaza nu religia la care esti "afiliat", pentru ca doar credinta este unica. Formele ei pot fi aproape nesfisite.
fandreea a scris:Da este Pavel si contextul nu conteaza, conteaza ceea ce credem si facem si mai importanta este intentia cu care o facem. Daca ne legam de contexte si de cine ce spune, cand si de ce, atunci nu ajungem nicaieri.
Si totusi, daca scoti ideile din context le poti interpreta si modifica dupa dorinta, rezultind ceea ce doresti tu sa rezulte.
fandreea a scris:Cel mai bine, pentru mine, este sa-mi ascult constiinta, sa las divinul sa actioneze prin mine si sa-mi traiesc viata ca atare. Si normal, sa actionez conform legilor divine.
E ceea ce facem fiecare dintre noi, doar ca ne raportam la valori diferite.
fandreea a scris:Da, corect, acesta este pasul, pasul credintei, dar vrei sa spui ca in momentul in care ai credinta Il cunosti pe Dumnezeu? Esti foarte departe de a-L cunoaste cu adevarat. Pasul credintei este primul si cel mai important pentru ca facandu-l, iti deschizi inima pentru a-L cunoaste.
Dar pentru persoanele cu un anumit tip de gandire, este poate necesar sa cunoasca macar o parte a ceva pentru a crede in tot.
dark_light a scris:...chiar daca, recunosc: mai dau rateuri!vrei sa spui ca pacatuiesti involuntar? si ca asa o sa se intample pana in momentul cand vei ajunge sa vezi ce e dupa temutul "colt" ? si ca asta inseamna ca trebuie sa-ti ceri iertare pe lume ailalta pentru cele facute cu stiinta sau fara ?
pai inseamna ca, la modul general, ne putem schimba si dupa... asta-i o veste buna. :P
Prin rateuri, nu inteleg neaparat un pacat. Poate fi o nepotrivire cu ceea ce ar insemna de exemplu porunca:"...sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti...". Dar oricum nu neg ca as fi pacatuit, chiar dupa ce L-am cunoscut pe Dumnezeu, si voia Sa. Dar stii tu, scarile merg in sus...chiar daca te impiedici de cate una, continui sa urci.
Un exemplu de "rateu": luam masa cu niste colegi de serviciu intr-un restaurant, cand intra pe usa un pusti care vine direct la masa la care stateam noi, si ne cere o mie, ca sa-si cumpere paine. Evident, ca l-au dat afara chelnerii, cu picioare in fund, amenintandu-l sa nu mai calce pe-acolo. N-am mai apucat sa-i dau banii pe care-i cersise, si nici macar n-am schitat vreun gest la toata faza asta. Gandindu-ma pe urma, am considerat-o un rateu, pentru ca ar fi trebuit sa ies afar adupa el si sa-i dau banii aceia de care sigur avea nevoie! Eh, asta este...misfiring. Pe viitor o sa fiu mai atent la nevoile celor din jur.
Pe de alta parte eu nu cred in nici un caz ca un om care moare "stramb", va fi inviat printr-un miracol "drept". Sau ca dupa moarte ar avea a doua sansa ca sa "se indrepte". Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi, oamenii de pe Terra nu invata asa ceva. :P
Trebuie sa crezi ca poti fi drept, sa vrei sa te indrepti si SA DEVII drept. Altfel, mori si invii tot un stramb. 
De aceea, viata asta o consider ca un timp in care noi oamenii, trebuie sa ne "indreptam", cu atat mai mult cu cat Dumnezeu ne promite doua lucruri:
1. IERTAREA pentru pacate, prin Fiul Sau. Si astfel devii drept inaintea lui Dumnezeu.
2. PUTEREA infaptuirii si BIRUINTA, prin Duhul Sau. Si astfel, Dumnezeu iti demonstreaza practic ca intr-adevar ai devenit drept.
Nu cred ca un om de pe acest pamant poate fi considerat drept inaintea lui Dumnezeu prin ceea ce face, daca este realist. Insa cred ca fiecare om care L-a cunoscut, se lupta spre a trai asa cum a spus El ca trebuie sa fie un om drept. Si atunci, ai siguranta inca din viata asta, ca vei fi trezit din morti ca "drept", si nu-ti mai dai sperante desarte intr-o schimbare candva...in viitor...schimbare pe care daca nu ai putut-o face acum, de ce ai putea-o face atunci? Si daca ai putea-o atunci, de ce nu ai putea-o face acum?
fandreea a scris:Daca tu spui.....Dumnezeu este o fiinta paradoxala,universul e construit pe notiuni si legi paradoxale.... daca nu accepti paradoxul in viata ta........
Vali29 a scris:
Ce legatura are cu subiectul?
dan-marius a scris:Ce legatura are cu subiectul?
Vali29 a scris:
dan-marius a scris:Nu e un paradox, ci doar o transformare. Dar mai poate fi si o exprimare proasta.
depinde cu ce camera filmezi