Stiu ca aici nu s-a mai postat de mult. Eu am 18 ani acum. Si am luat destula bataie de la tata cu cureaua. Eu nu am fost niciodata un copil problema, adica sa ma bat, sa sparg geamuri, sa injur, sa talharesc, sau alte ,,smecherii de cartier,, d-astea. Am fost si sunt foarte linistit si calm si cu bun simt. Doar unele note mai mici la scoala il faceau pe tata sa innebuneasca si sa ma bata. Acum, chiar daca sunt in situatia sa nu imi iasa vreo medie... oho nu ma mai bate. Doar putina morala. Cred ca isi da seama ca deja am crescut, si nu mai are rost. In trecut, daca luam o nota sub 5, si mai aveam inca destule note sa imi iasa media, el tot ma batea ca un căpcăun ce este. Spun asta pentru ca. Eu sunt si o fire mai linistita, cum am spus, si consider ca am luat bataie degeaba. Iar acum, sa ma ierte Dumnezeu, dar jur ca pana la moarte nu voi uita ce mi-a facut tata, si nu voi ierta aceste chestii. Sunt o fire prea sensibila, si probabil prin bataile care mi-au fost aplicate, mi-au starnit aceasta ura interioara pentru tata. Nu mai am ce face. Cand imi amintesc de acele momente imi vine sa fac ceva oribil.....sa il bat, sa ii dau cu ceva in cap. Acele momente au trecut, iar tata nu va afla niciodata ce parere am eu despre asta. Se spune ca dupa ce iei bataie, le multumesti mai tarziu... =)) Nu stiu ce persoana e de acord cu asta. Nu o sa-i multumesc niciodata, eventual o sa-i reprosez pentru bataile care mi le-a dat. RUSINE! Tuturor care fac asta. Bine, in unele cazuri, poate da rezultate. In cazuri de copii care fumeaza, beau, se drogheaza, fac prostii, pagube, sparg, etc. Nu sunt si nu am fost acest gen de copil ,,problema,,. La mine, aceasta metoda cu bataia nu a facut decat sa imi creeze un dispreț față de tata, si asa va ramane pana mor. Da, inca locuiesc cu parintii, si nu las ranile mele sufletesti sa se vada. Tin pentru mine suferinta si ciuda. Bataile au trecut. Insa sunt destul de sigur, ca ce a facut in mine, asa va ramane! RUSINE TATĂ!
