Patruzeci de ani

Ar fi prea tare sa-mi dau cu parerea si pe topicul asta.

Black Elk a scris:

Io pot sa te invidiez pentru talentul artistic?

Buleală, să ştii că te plac de două ori mai mult pentru sinceritatea cu care ai deschis acest topic. Acu nu te umfla în pene pt. că nu ştii cât era valoarea iniţială

Dincolo de miştourile aferente oricărui topic, acesta conţine unele postări interesante şi utile.

Aşa cum femeile avem dreptul la depresii postnatale şi furtuni de menopauză, le putem permite şi bărbaţilor de lângă noi o perioadă de derivă până îşi (re)găsesc cursul. Dacă am face un pic de efort să ne înţelegem reciproc în perioadele astea, am avea cu toţii de câştigat. Miştourile şi luările peste picior de ambele părţi atunci când există o perioadă mai confuză în viaţă nu fac bine nimănui.

Şi acum câteva comentarii pe puncte:

1. Scuza invocată de unii bărbaţi pt. a porni la ... piaţă

Acuma se mai intampla un fenomen. E neplacut ce zic, dar din pacate destul de adevarat. Are de-a face cu natura ... Femeile sunt in mare parte epuizate fizic dupa cateva nasteri, plus sunt ocupate cu cresterea copiilor. Barbatii, la 40 mai pot sa faca treaba asta a lor, inca 20 de ani, deci o pot practic lua de la inceput - si o si iau, de multe ori, cu una tanara, proaspata. Natura nu risipeste resurse niciodata.

Ete fleosc! Ce să zic? Sunt bărbat, deci procreez mânat de instinctul animalic - merită zmeura de aur pentru cea mai penibilă scuză posibilă.

Cine credeţi că cumpără gogoşile că atunci când desfaceţi sutienul unei femei vă gândiţi doar la popularea zonelor deşertice ale Terrei şi atingerea în timp record a numărului de 7 miliarde pământeni?

Dacă eu i-aş spune unui astfel de bărbat că e un măgar cu care natura a risipit resurse sunt ferm convinsă că s-ar simţi jignit şi n-ar spune că e "neplăcut, dar destul de adevărat".

Inventaţi o scuză mai credibilă sau mai bine recunoaşteţi adevărul - plăcerea e cea care primează când e vorba de sex.

Nota bene: în natură există şi văduve negre

2. Aspectul fizic delăsător.

E corect: nu-i plăcut să îmbrăţişezi o femeie care miroase a ceapă tăiată julien, are părul vraişte şi tricoul pătat.

După ce m-am căsătorit mi-am auzit de 2 ori fraza "ce te mai stresezi cum araţi şi cu programarea la salon, că te-ai măritat deja" din gura unor femei. Femeia care gândeşte aşa e iubită nu de partener, ci de cârciumarul care-i vinde alcool acestuia.

Însă consumul mic de săpun/şampon/pastă de dinţi pe cap de locuitor român mă face să cred că problema e comună.

Aşa se înghesuie bărbaţii la prăjit grătarele la iarbă verde de parcă fumul impregnat în haine, păr şi piele ar avea efect afrodisiac. Ei bine,dragilor, n-are. Nici uleiul de maşină.

Concluzia punctului 2: mi-ar place să văd mai multă lume de ambele sexe la raionul cosmetic. În plus, cică una din soluţiile ieşirii din criză e creşterea consumului ;)

3. Orientarea bărbaţilor către femei tinere

Asta mi se pare o chestie pragmatică în primul rând. De vreme ce 95% din femeile 30+ sunt căsătorite şi au copii, normal că atenţia se îndreaptă către anii 20.

4. Diferenţa de vârstă

Pentru unii/unele 5 ani pot părea prăpastie, pentru alţii 25 de ani sunt o chestie neglijabilă. Nu ne putem stabili limitele unii altora, dincolo de lege şi morală (mă refer la pedofili, necrofili şi alţi fili)

Problema nu e diferenţa de vârstă per se, ci mai ales faptul că ea se reflectă în diferenţe de mentalitate, gândire, experienţă de viaţă, prejudecăţi, maturitate, likes and dislikes, aptitudini fizice (Dacă ea e biker împătimit şi el merge în baston sau viceversa se dă cu banul la concediu? Mergem în turul Europei cu vântu-n plete sau la Băile Călimăneşti? :D Ăsta e doar un exemplu, în dormitorul oamenilor nu mă bag.)

Ţinând cont că diferenţele bărbat/femeie chiar şi de vârste apropiate sunt dătătoare de bătăi de cap din oficiu, fiecare decide pentru el câte alte diferenţe mai poate accepta.

That's all, folks!

Eu mi-am făcut câteva adnotări în minte, dar concluziile finale le tragem fiecare în funcţie de ograda proprie.

P.s. fără cuvinte ............

New Task a scris:

Mai am si eu un an si treg pragul celor 40 de primaveri.

Nu pot spune ca este o varsta critica dar cu siguranta este un prag psihologic.

Acum, depinde in ce "forma" te prinde ( ca barbat )..

Familia, copii, relatia in cuplu......

Dielo ai scris un mesaj demn de premiul Pulitzer.

Amu nu chiar, da` de premiul Puliţă e perfect.

Ca n-are rezumat.

Eventual intr-o limba straina

Care citeste PS-ul fara cuvinte, al Dielei, sa mai aiba tupeul sa se crizeze ca a implinit 40 de ani. Asta sa-i fie problema.

Oare am mai scris pe topicul asta? Cred ca da, dar o sa pentru ca nu sunt barbat, n-am 40 de ani si sunt si suficient de vaca incat sa cred ca nu se intampla nimic maret si savant in mintea si in viata unui barbat de aproximativ 40 de ani , o sa scriu ceva suficient de tangential la subiect, incat sa poata fi considerat ontopic, dar care sa-mi permita sa ating si o chestiune secundara derivata anterior din discutii.

Deci, dupa cum ziceam, nu-s barbat, n-am 40 de ani, in schimb sunt femeie si peste vreo sanse luni o sa am 30. Daca e sa lasam natura sa se manifeste cum vrea muschiu' ei, noi ne trecem mai repede si, in consecinta, am avea si noi dreptul la criza noastra ceva mai devreme, adica la 30, nu?

No bine, o sa incerc sa ma ghidez in elaborarea frumoasei postari :roll: dupa criteriile ce-mi inchipui ca ghideaza aceasta criza. Hai sa incepem cu fizicu' :roll: : buei, desi, din (ne)fericire pentru mine, sunt o persoana care pica des in capcana autoevaluarii prin prisma morfologiei externe :roll:, din punctul asta de vedere nu ma sperie deloc varsta de 30 de ani. Sigur, o sa se gaseasca cate vreo voce care sa sopteasca pe undeva infundat ca fac asta din cauza ca ma cred (prea) frumoasa, ei bine, nu este vorba despre asta, este vorba despre faptul ca sunt suficient de data pe brazda incat sa fiu la curent cu aproape toate masurile pe care le poate lua o femeie, indiferent cat de putin binecuvantata a fost ea fizic de mama natura, pentru a arata pornind de la minim "prezentabila" pana la maxim "demna de toata admiratia". Prin asta a nu se intelege ca fac o apologie procedurilor de chirugie estetica, nici vorba de asa ceva, nu cred ca o femeie poate arata cu mult mai tanara decat este decat daca are o minte mai tanara decat corpul ei si nu va grabiti cu concluziile : conform cu ultima definitie a IQ-ului cu care sunt eu la curent, asta inseamna un retard mai mult sau mai putin sever. :roll: Lamuriram partea cu fizicul? Eu cred ca da si, mai mult decat atat, cred ca aici situatia este perfect analoaga cu cea a barbatilor de, sa zicem :roll: , 40 de ani.

Ca sa nu mai lungesc procesul artistic :roll:, crizata de 30 de ani in sensul clasic nu ma simt, insa crizata inca de pe la vreo 28 de ani ma tot trezesc dimineata privindu-ma (fara sa vreau, acolo mi se deschid ochii ) in oglinda ( nu-i vrajeala, am o oglinda lunga langa pat, lunga cam cat ii patul de lung)...deci sa revin, ma trezesc privindu-ma cat is de lunga (adica de mare) si raportand viata mea de acum la ceea ce mi-am dorit si la cum vedeam eu ca o sa fie. Ei, acilea iesem in lipsuri. Facem raport ca la IQ si intre ceea ce prevedeam si ceea ce avem nu iese 1:1. Acum, revenind la preocuparile savant atribuite de catre societate femeilor, oricat de mult debiteaza unii si poate ca si unele pe tema asta, o alta (dar de fapt aceeasi) tara atribuita crizatilor , si anume atentia primita de la sexul opus (caz particular, barbatii) nu este nici pe departe un factor cu influenta de "cutremur" in raportul acesta. Macar de-ar fi, insa atunci cand omul chiar sta sigur cu el insusi, eventual se priveste ca mine, dimineata, cat ii de lung in oglinda si-si cantareste viata, chestiunile astea sunt de ordin secundar sau nici macar secundar, si nici nu tin de cald. Importanta ar putea avea raportul cu o anumita persoana de sex opus, insa mi-e teama ca nici aceasta nu este singurul principal.

Ma rog, scurtand chestiunea, mi se pare ca in jurul genului asta de idei se pot invarti crizele oricarui ... crizat, indiferent ca e barbat sau femeie, indiferent ca are 30, 40 sau, stiu eu, chiar 50 de ani. Nu cred ca exista o criza a barbatului, nu cred ca exista o criza a femeii, nu cred ca exista o criza a unei varste, cred in schimb ca exista o criza a adultului din noi atunci cand se prezinta in deplinatatea (sau intreaga lungime ;) ) sa in fata tanarului din el , nepoluat de partea prea concreta a vietii. E criza lui cel ce suntem raportat la cel care credeam ca e imposibil sa nu devenim.

Na, daca a stat cineva sa citeasca ce am scris pana aici - de fapt, mai sus mi-a alunecat degetul pe taste mai mult decat trebuia, iar ceea ce vreau eu de fapt sa zic este referitor la pasiunea domnisoarelor tinerele pentru barbati mai in varsta. O data : cred ca aceasta pasiune are legatura, pentru ca tot suntem la aria de psihologie, cu un complex a lui Oedip nedepasit corespunzator (in destul de multe cazuri). A doua oara : cred, din perspectiva unei persoane care a avut genul asta de fascinatii si le-a mai si trait, ca multe idei despre barbatii mai in varsta nu sunt decat niste idei...preconcepute alimentate complet nefondat. Am mai scris pe forumul asta : din nefericire, trecerea anilor , prin urmare o varsta din ce in ce mai inaintata, nu aduce DELOC MUSAI dupa ea o inteligenta mai mare, o intelepciune mai dezvoltata si, deloc neimportant, niste calitati din astea mai mediocre si mai putin valorizate social, cum ar fi caracterul, moralitatea, stapanirea reala (!!!!) de sine nu se amelioreaza o data cu inaintarea in varsta. Reflectiile astea le aplic si la barbati, si la femei si nu exclud cazurile in care oamenii chiar evolueaza o data cu inaintarea in varsta, dar aceasta nu este deloc o regula. In plus, mi-a fost dat sa cunosc destui oameni ( si da, barbati) tineri care au aceste calitati mai bine dezvoltate decat barbati "trecuti prin viata". In plus, o chestiune pe care am observat-o atat la mine, cat si la destui alti oameni din jurul meu : o data cu inaintarea in varsta, devenim mult mai rigizi, in primul rand afectiv si sufleteste. Am in jurul meu destui barbati in varsta ( chiar si de peste 50) care au relatii cu fete tinere. Exclud din discutie situatiile in care respectivele sunt cu ei pentru partea financiara, si raman tipele tinere, frumoase, cat de cat istete ( din nefericire nu si istete si pe plan afectiv), prinse in relatii in care ele chiar cred ca iubesc (dupa parerea mea asta nu e iubire) iar ei doar se folosesc de tineretea lor in diferite scopuri egoiste si atat. Eu n-am vazut oameni de 40 sau 50 de ani, barbati sau femei, care sa fie in stare sa iubeasca asa cum o poate face cineva de pana in 25 de ani. Nu sunt in stare sa iubeasca nici macar oameni care sunt de varste, maturitati apropiate cu ei. Dupa o varsta incolo, nu stiu exact care, oamenii devin din ce in ce mai putin disponibili afectiv si relatiile, indiferent in ce fel de hainute frumoase sunt imbracate pentru public, sunt doar niste simbioze. Sigur, asta nu este nimic rau, insa atunci cand o fata tanara sta si-si mananca tineretea asteptand ca Mafalda s-o iubeasca, nu mi se mai pare de bine.

Cam asta ar fi sfatul meu pentru fetele tinere : sa umble cu barbati cu o varsta apropiata cu a lor. Sigur, poate acestia nu stiu sa cosmetizeze atat de bine macar partea de debut a uneii relatii si marea majoritate a lor nu stau sa-si manipuleze partenerele cu impresii de "le stiu pe toate, stapanesc si descurc orice situatie, esti la fel de in siguranta cu mine ca in brate la tac-tu", dar nimic nu se poate compara cu o relatie in care ambii sunt la fel de deschisi si pot evolua impreuna ( am vazut vazuri in sensul asta).

ce nescrisa esti...

:rot:

Rodica` a scris:

ce nescrisa esti...

:rot:

Ce misto era la 40 de ani...a doua ta tinerete, este?!

ah ce vremuri... tocmai in vremea lui Ceausescu....

sicilia, varsta a treia poate citi doar ce e cu aldine?