Început de Itsi Bitsi, Lun 9 aug 2010 · 60 răspunsuri · 22.551 vizualizări
stupid_me a scris:cand efectul e de durata scurta, dar deloc lunga.Exemplu am dat mai sus ..sa faci un copil sa rada, dar nu atunci cand greseste cu ceva ca s-ar putea sa inteleaga gresit mesajul. Sunt oricum mai multe.
Cum ar fi, sa sari in apararea unui om mai slab ...fara sa intelegi ca uneori e mai bine sa il lasi sa se caleasca singur..
bun...am inteles...
intradevar sunt astfel de fapte care nu sunt foarte bune, desi intentia e buna.
Itsi Bitsi a scris:bun...am inteles...intradevar sunt astfel de fapte care nu sunt foarte bune, desi intentia e buna.
degeana e intentia buna, daca e superficiala. Si asta tot incercam eu sa subliniez.
Degeaba bagi pe banda rulanta intentii bune, daca nu stai sa le gandesti mai profund..daca nu stai sa gandesti inainte..daca nu ai motivul privit din mai multe puncte de vedere. Scopul tau sa nu fie a avea intentie buna, ci mai ales - a gestiona eficient aceasta intentie buna..si nu doar eficient, ci mai ales EFICACE - ca pe o adevarata afacere de durata.
sunt de acord...
si de aici putem avea si rezolvarea misterului...
pentru cei care au doar intentii bune, nu e suficient...deoarece de multe ori ele duc spre ceva rau...
intentiile trebuie aprofundate si transformate in fapte bune
mie cel putin, mi s-a clarificat citatul 
Itsi Bitsi a scris:sunt de acord...si de aici putem avea si rezolvarea misterului...
pentru cei care au doar intentii bune, nu e suficient...deoarece de multe ori ele duc spre ceva rau...
intentiile trebuie aprofundate si transformate in fapte bune
mie cel putin, mi s-a clarificat citatul
Aprofundezi si pentru noi niste intentii bune pe care sa le transformam in fapte bune ? Tu cand caracterizezi un lucru bun sau rau, o faci raportandu-te la ce anume ?
ruudflo a scris:Tu cand caracterizezi un lucru bun sau rau, o faci raportandu-te la ce anume ?
orice stiinta are un punct de referinta, de reper.
Acuma ceri si tu sa definim infinitul si perfectiunea.
Ideea e ca daca ar exista rai, ce sa facem , la cat ne tine puterile si mintea, astfel incat sa tindem spre bine.
La fel cum intretii cu munca si seriozitate o afacere, o casnicie, o casa...etc.
ruudflo a scris:Tu cand caracterizezi un lucru bun sau rau, o faci raportandu-te la ce anume ?
orice stiinta are un punct de referinta, de reper.
Acuma ceri si tu sa definim infinitul si perfectiunea.
Ideea e ca daca ar exista rai, ce sa facem , la cat ne tine puterile si mintea, astfel incat sa tindem spre bine.
La fel cum intretii cu munca si seriozitate o afacere, o casnicie, o casa...etc.
Inveti din istorie totodata..acumuland experienta..inovand..
stupid_me a scris:orice stiinta are un punct de referinta, de reper.Acuma ceri si tu sa definim infinitul si perfectiunea.
Ideea e ca daca ar exista rai, ce sa facem , la cat ne tine puterile si mintea, astfel incat sa tindem spre bine.
La fel cum intretii cu munca si seriozitate o afacere, o casnicie, o casa...etc.
Inveti din istorie totodata..acumuland experienta..inovand..
In contextul in care te consideri un exponent al dogmei crestine intr-o societate capitalista , natural ar fi sa iti pui problema echitatii intre membrii acesteia , cu referire la acordarea unui punct egalitar de pornire tuturor membrilor. Caracterizez ajutorul oferit unui copil limitat financiar, fara parinti, cu handicap sau alte probleme ca fiind o fapta asa zis "buna". Atata vreme cat omul este prolific in afaceri, casnicie, posesiuni , nu-si poate caracteriza faptele ca fiind bune. Eu nu cred in Dumnezeu, deci nu ma intereseaza sa fac fapte 'bune', ci doar sa fac fapte. Dar daca as fi crezut in El, mi-as fi pus foarte multe intrebari atunci cand mi-as fi atarnat crucea de oglinda loganului si as fi trecut indiferent fata de cei in nevoie.
Ideea pe scurt este aceea ca ignorarea celui in nevoie atunci cand ne aflam intr-o stare materiala mai mult decat satisfacatoare este o fapta asa zis rea.
Deci, in crestinism, orice exponent al succesului material traieste in pacat. Din cauza asta calugarii autentici si lucizi de neputinta in care se afla referitor la aspectul acesta imbratiseaza saracia materiala .
Editat Mar 17 aug 2010 16:08
ruudflo a scris:Ideea pe scurt este aceea ca ignorarea celui in nevoie atunci cand ne aflam intr-o stare materiala mai mult decat satisfacatoare este o fapta asa zis rea.
Nu stiu de unde ai scos tu ca sunt adeptul dogmei crestine..en fin, oricum ar fi, si eu cred ca atunci cand poti ajuta pe cineva si nu o faci, e 'pacat'.
Dar trebuie sa fim realisti si sa intelegem ca trebuie in primul rand sa ne ajutam pe noi ca sa ramanem functionali, si sa ajutam cat putem atat cat putem..atata cat suntem capabili sa renuntam la forma noastra bruta care revine mereu : egoism, actul de a fi hapsan, apararea prin asalt, instinctul de supravietuire.
Ca daca innebunim noi si ducem totul la extrem..se duce dracu si capabilitatea noastra de a mai face ceva, bun sau rau.
Asta e diferenta intre idealism si realism.
Teorie, teorie...da practica ne mananca!
Si in fond tu poti face o fapta buna dupa a ta umila parere , si in fond sa faca mai mult rau prin aplicatia ei...ca noi nu vedem decat atat cat ne permite limita cunostintelor..traim intr-un orizont limitat de fiecare moment. Crestem, invatam, descoperim..repetam greseli pana reusim a le depasi cu adevarat.
Si da, eu cred in Dumnezeul meu si sunt destul de umil acum incat sa recunosc ca multe ma depasesc..dar asta nu inseamna ca trebuie sa imi fie scuza pentru a nu incerca pe mai departe..sa imi imping limitele mai departe si sa ajung sa fac efectiv CEVA pentru cei de langa mine..nu sunt adeptul la a salva lumea, ci doar a face atat cat pot, oricat de mult, dar cu efect.
Hai sa facem un exercitiu .
Dumnezeu i-a creat pe X si pe Y. I-a aruncat intr-o societate de consum . X are 2 lei si Y are 4000 de lei . Y nu vrea sa renunte la banii lui, e hapsan . X moare de foame cu toate ca Y ar fi putut sa il ajute. Asta s-ar putea aplica la toate paturile sociale in care traim.
Ideea pe care am sustinut-o este ca noi, oamenii, nici macar nu am dezvoltat sentimentul pasarii si al iubirii unuia fata de celalalt dar avem pretentia ca suntem exponenti ai corectitudinii si ca o tinem din fapte bune in fapte si mai bune .
"Drumul spre iad e pavat cu intentii bune" poate are legatura si cu "Scopul scuza mijloacele" ? 
In 1670,John Ray cita acest proverb''Hell is paved with good intentions'',chiar daca acesta a fost folosit sub o oarecare alta forma,cu mult timp inainte,de catre Saint Bernard of Clairvaux (1091-1153) "Hell is full of good intentions or desires."
Parerea mea este ca se refera strict la drumul spre rai/iad....De multe ori tindem sa facem fapte crestinesti doar pentru ca am auzit ca e bine sa le faci(dam de pomana saracilor etc),fara sa ne gandim la milostenia cu care ar trebui sa o facem....O facem pt ca trebuie,nu o facem cu sufletul.....sau, ranim o persoana draga,cu cuvinte grele,apoi ne cerem iertare/scuze,suntem iertati''din gura'',dar rana in suflet ramane deschisa.....''Drumul spre iad este pavat cu intentii bune''
Oricum,e buna tema,iti da de gandit.