Obsesia casatoriei

Exact asta am vrut sa scriu dar nu am stiut cum sa ma exprim. E ca un fel de etichetare sociala.

Finnian a scris:

Suna ca ceva ilicit sau inferior, cand de fapt convietuirea in sine nu difera cu nimic de cea a oamenilor casatoriti. Tot imi aduc aminte exprimari de genul ''concubinul s-a imbatat si i-a tras un topor in cap''.

Da, suna mai bine sotul s-a imbatat si i-a tras un topor in cap.

Naeema a scris:

E o mare mare mare mare mare mare MARE tampenie asta. O chestie de perceptie, o chestie de viziune, o chestie de gura lumii. Exact asta este judecata societatii. E ca si cum lumea ar zice "da-o dreacu', ca merita! Cine-a pus-o sa nu-l ia de barbat, in fata Domnului, a primarului si a statului care voia sa o recunoasca drept famili?!"

Darianna a scris:

Si cu ce te deranjeaza pe tine daca eu o sa regret?

Cu nimic, subliniam doar ca nu poti fi sigur ca nu te schimbi cu vremea.

Normal ca are. Tine cineva neaparat sa afle de ce EU nu vreau?!

Nu. Tin neaparat ca cei care nu vor ,sa recunoasca ca nu vor dintr-un anume motiv personal si sa nu dea vina pe altii sau pe societate. E o chestie personala, nu vad de ce ar trebui sa se ascunda dupa deget.

Nu. Tin neaparat ca cei care nu vor ,sa recunoasca ca nu vor dintr-un anume motiv personal si sa nu dea vina pe altii sau pe societate. E o chestie personala, nu vad de ce ar trebui sa se ascunda dupa deget.

Discutia despre societate au deschis-o fix cei care cred in casatorie, ca ei respecta regulile si ca noi, cei care nu credem in casatorie, suntem rebeli si nu vrem sa le respectam. Ceea ce nu e neadevarat, da, refuz sa respect regula asta si da, din motive personale. Daca mi te adresezi in mod special mie, imi poti reciti mesajele, nu am dat vina pe nimeni. Singura mea nemultumire era legata de cei care judeca si eticheteaza, in mod negativ, desigur, persoanele care aleg sa traiasca intr-un cuplu neoficializat. Cam atat.

Nu am facut referire la tine special si am raspuns in general celor care refuza asta pt ca zic ei ca nu vor sa se conformeze unor reguli.

Tind sa cred ca e vorba de alegeri personale si nu pt ca se impotrivesc cuiva.

Am raspuns mai multor idei, nu exclusiv la ce ai postat tu.

Iar discutia asta pro si contra casatoriei nu se va sfirsi defel, pt ca se pleaca de la credinte si principii diferite.

Pt fiecare e important altceva , iar etichetarile le fac ambele "tabere".

Si eu sunt satula sa aud cum altii stiu mai bine de ce e rau sa fi casatorit desi ei n-au fost niciodata.

La fel cum ma amuza sa vad indirjirea celor sub 30 de ani care se schimba total cind merg spre 35.

Mi se pare mai degraba ca obsesia casatoriei o au fix cei care nu vor sa-si oficializeze relatia.

Pt ceilalti nu e nici o obsesie , pt ei e ceva firesc si o fac cind considera ca si-au gasit persoana potrivita.

Casatoria e o traditie universala in lume, indiferent prin ce ritualuri este efectuata. Laolalta cu casatoria exista multe alte traditii de care omul este legat si pe care le-a practicat de cand haul si pamantul, iar intr-o era unde traditiile nu mai semnifica nimic pentru unii oameni, ele pot fi vazut ca obsesii. La fel se poate pune problema si cu botezul copiilor. Pentru unii e o traditie, pentru altii poate fi vazut ca o obsesie la fel ca si mariajul oficial.

Omul de fel a practicat ce a stiut, ce a fost invatat, ce a vazut in jurul sau in comunitate si societate, ferm convins ca acele lucruri sunt oranduiala logica si fireaca a vietii precum trebuie sa decurga ea. Eu nu as numi chestia asta o obsesie, dar cei care se desprind de acest mod de a vedea viata, e firesc sa o judece astfel.

Schimbarile sociale, de traditie, au fost mereu dificile si a durat mult timp pana au fost intergrate si acceptate ca fiind firesti. Probabil ca asa e si cu casatoria. Intr-o buna zi societatea in totalitatea sa va privi ne-casatoria (sa-i zicem asa) ca pe un lucru normal ca buna ziua, iar oamenii care nu vor sa-si desfasoare viata dupa sablonul vechi, nu vor mai fi priviti cu semnul intrebarii pe chip.

Cine stie, poate intr-o buna zi cei casatoriti sau care mai vor sa se casatoreasca vor fi in minoritate si vor fi ridiculizati ca fiind fosile ale obiceiurilor antice.

YasmiSL a scris:

Tind sa cred ca e vorba de alegeri personale si nu pt ca se impotrivesc cuiva.

Asta ziceam si eu.

Pt fiecare e important altceva , iar etichetarile le fac ambele "tabere".

Si eu sunt satula sa aud cum altii stiu mai bine de ce e rau sa fi casatorit desi ei n-au fost niciodata.

Asta nu e etichetare, este o parere TOT despre o alegere personala. Consider ca mie mi-ar fi rau intr-o casnicie. MIE. Ceilalti, sa dea Dumnezeu sa fie fericiti!

Fiecare tine de propriile lui considerente cind alege sa-i fie bine.

Am mai spus si repet nu-i privesc altfel pe cei care aleg sa traiasca ca o familie desi fara acte, la fel cum nu-i judec pe cei care se simt bine necasatoriti si singuri. E decizia fiecaruia atita vreme cit asta ii face fericiti.

Am dubii doar atunci cind e de fatada si dau vina pe altceva gen : societate, gura lumii, reguli, traditii prostesti, noul trend, doar ca sa-si ascunda spaimele. Adica pe fata e nu vreau, dar in sinea lui nu e multumit.

Naeema a scris:

Cine stie, poate intr-o buna zi cei casatoriti sau care mai vor sa se casatoreasca vor fi in minoritate si vor fi ridiculizati ca fiind fosile ale obiceiurilor antice.

Asta e o adevarata campanie si a inceput deja,

Hai sa-i ridiculizam pe cei care mai cred in casatorie si familie cind divorturile-s la ordinea zilei.

Durerea pt cei gicacontra este ca desi priviti de sus, oamenii inca fac asta si sunt majoritari.

Si mai rau e pt cei care sustin sus si tare ca nu-i bine, dar pina la urma sfirsesc la fel.

YasmiSL a scris:

Am dubii doar atunci cind e de fatada si dau vina pe altceva gen : societate, gura lumii, reguli, traditii prostesti, noul trend, doar ca sa-si ascunda spaimele. Adica pe fata e nu vreau, dar in sinea lui nu e multumit.

A da, ca exista si astfel de situatii.

Si mai rau e pt cei care sustin sus si tare ca nu-i bine, dar pina la urma sfirsesc la fel.

Asta nu inseamna ca isi schimba principiile si conceptiile. Poate inseamna multe alte lucruri... Chiar si eu am zis, io care-s atata de vehementa :P , ca nu pot sa exclud total casatoria. Nu stie nimeni ce-i rezerva viitorul.

Naeema a scris:

Casatoria e o traditie universala in lume, indiferent prin ce ritualuri este efectuata. Laolalta cu casatoria exista multe alte traditii de care omul este legat si pe care le-a practicat de cand haul si pamantul, iar intr-o era unde traditiile nu mai semnifica nimic pentru unii oameni, ele pot fi vazut ca obsesii. La fel se poate pune problema si cu botezul copiilor. Pentru unii e o traditie, pentru altii poate fi vazut ca o obsesie la fel ca si mariajul oficial.

Omul de fel a practicat ce a stiut, ce a fost invatat, ce a vazut in jurul sau in comunitate si societate, ferm convins ca acele lucruri sunt oranduiala logica si fireaca a vietii precum trebuie sa decurga ea. Eu nu as numi chestia asta o obsesie, dar cei care se desprind de acest mod de a vedea viata, e firesc sa o judece astfel.

Schimbarile sociale, de traditie, au fost mereu dificile si a durat mult timp pana au fost intergrate si acceptate ca fiind firesti. Probabil ca asa e si cu casatoria. Intr-o buna zi societatea in totalitatea sa va privi ne-casatoria (sa-i zicem asa) ca pe un lucru normal ca buna ziua, iar oamenii care nu vor sa-si desfasoare viata dupa sablonul vechi, nu vor mai fi priviti cu semnul intrebarii pe chip.

Cine stie, poate intr-o buna zi cei casatoriti sau care mai vor sa se casatoreasca vor fi in minoritate si vor fi ridiculizati ca fiind fosile ale obiceiurilor antice.

Daca te referi strict la casatoria, respectiv botezul religios , sau ceremoniile specifice, da, ai dreptate.

Casatoria e o institutie si-ti confera drepturi si obligatii legale (si altele decat ai avea, necasatorit fiind).

La fel luarea in evidenta a cuiva (botezul numelui...sa-i spunem).

Nici moartea nu-i scutita de aceste aspecte, numai ca ele se repercuteaza asupra viilor.

Despre concubinaj ti-am mai spus, poate substitui casatoria, dar cu multe batai de cap.