Obsesia casatoriei

nu vreau sa iau nici un exemplu personal, subliniez doar ideea de motivatie.

nu cred ca aceasta decizie e doar adresata impotriva unei rigori a societatii, e vorba de motive personale importante pt fiecare, atit de importante incit vad oficializarea DEZAVANTAJOASA.

daca le-ar fi egal, ar urma o rutina probabil, insa o resimt ca un dezavantaj.

de ce anume, e problema fiecaruia.

pina la urma eu nu vad diferente reale intre cei care au o familie cu sau fara acte, e decizia lor.

am o retinere in a-i crede pe cei care sustin ca nu-i influenteaza,

insa atita vreme cit n-au un act nu-si asuma responsabilitati( gen : nu fac investitii comune, nu fac copii etc )

acolo deja isi fura caciula singuri si nu ma conving defel, e doar nesiguranta si neincredere in relatie.

Salvie a scris:

nu stiu, imi dadeam cu parerea, iar tu trebuia sa vii si sa ma contrazici....

apropo sunt si barbati care vor casatorie si copil imediat..... nu stiu de ce isi doresc asta....e mai ciudat la un barbat nu?

Ai dreptate.Si eu am avut "norocul" sa dau peste cativa care vroiau sa se casatoreasca imediat.Unul dintre ei chiar m-a convins de ajunsesem sa am o obsesie pentru lucrul asta,dar mi-a trecut.In rest am fugit si voi fugi ca dracu de casatorie.

S.R. a scris:

So... Care-i faza ?

De cate ori sa iti explic? EDUCATIA.

Si de cate ori o sa iti/ne pui intrebarea asta? E ca si cum as intreba eu intruna de ce le place barbatilor sa se ia la intrecere sa vada care e mai smecher.

Sigur, e si o chestie genetica, femeile dau nastere, barbatii trebuie sa fie cei mai tari ca sa dea cat mai multe sanse raspandirii genelor lor. Dar de aici si pana la obsesii si fixatii la fiinte rationale e cale lunga.

L.E. Pardon, acum vazui ca subiectul e din 2010. Am crezut ca ti-au revenit obsesiile. Mea culpa.

Darianna a scris:

Voi tot nu ati inteles, aici nu se discuta de oameni singuri, ci de oameni necasatoriti. Pentru voi numai asta exista, oameni singuri si oamenii casatoriti?

Aa, ba eu intelesesem foarte bine ca-i vorba despre necasatoriti, dar am evitat sa comentez despre ei din...diplomatie.

E vorba de umanitate si de civilizatie....Cand oamenii au ajuns la un anumit nivel ...a aparut reglementarea si institutia casatoriei...

Cat despre singuratate nu e o regula ...poti fi singur si cand esti casatorit...

Familia e ...lucru mare ...cand e cu adevarat familie...Cand nu e asa ...mai mare lipsa...Traumatizezi si niste bieti copii nevinovati...

YasmiSL a scris:

Am auzit atitia oameni cu NU VREAU , mai ales femei, care la 40 de ani regreta...

Imi pare rau ca stiu multe, dar am ceva ani in plus si involuntar am vazut/auzit multe.

Nu e pt ca as fi mai inteligenta ci pt ca-s mai trecuta.

Si cu ce te deranjeaza pe tine daca eu o sa regret? Poate o sa regret, nu o sa plang pe umarul tau sau al celor care ma judeca. Si nici pe umarul societatii. Ba poate o sa ma si marit, dar va fi impotriva vointei mele, mai mult ca sigur.

Acel NU VREAU intotdeauna are o explicatie.La fel cum are o explicatie si VREAU ALTFEL decit toata lumea.

Normal ca are. Tine cineva neaparat sa afle de ce EU nu vreau?!

Este relevant. De obicei femeile nu se hazardeaza sa faca copii fara a fi casatorite, cu sau fara gura lumii.

Nu mai stiu despre ce e vorba, dar eu m-as hazarda. Eventual se urnesc mai greu sa ii creasca singure, dar necasatoriteeee...

Daca toti suntem de acord ca nu schimba nimic, e doar o formalitate, inseamna ca cei care nu vor, nu vor sa respecte niste reguli. E similar cu a avea certificat de nastere, buletin, diploma de absolvire a unor scoli, certificat de deces, livret militar , certificat de casatorie...

Da, si? E dreptul meu sa consider regulile societatii/statului ca fiind tampite si sa nu ma conformez lor. Tu respecti toate regulile?

Pina la urma statul vrea sa-si usureze munca si sa existe o anumita evidenta. De ce ne-am impotrivi cu ardoare sa fim luati in evidenta ca familie printr-un act ??? Nu stiu.

Da' de ce, individual nu pot exista sau cum? De ce trebuie sa ma aiba pe mine statul in evidenta ca familie?

Nu inteleg nici de ce unii au impresia ca-s asa unici si importanti incit daca urmeaza niste reguli statul/societatea se amesteca cumva in viata lor.

Eu asa credeam pana acum, ca fiecare individ e unic si important. My bad!

Pe bune?? Statul e interesat atita vreme cit platesti impozitele sau mai bine zis daca nu le platesti, in rest, i se rupe de viata ta intima si de cuplu. Nu intereseaza pe nimeni ce faci tu in familie doar pt ca ai semnat un act.

Acum deja am senzatia ca tu te certi cu tine insati. Ca nu mai pare a fi un argument impotriva a ceea ce am zis eu in citat.

Pai vezi, revenim la ce-am spus,pina la urma e vorba ca cei impotriva nu dau credit relatiei in acest fel.

Nu e vorba de stat si societate. E vorba de credinta lor launtrica, ca odata semnat un act, relatia se va distruge.

Doar o relatie neoficializata functioneaza, pt ca nu ofera siguranta partenerului, adica nu se va delasa.

hai sa fim cinstiti si sa spunem lucrurile pe nume !!

Aici deja m-ai pierdut.

vaall a scris:

Cat despre singuratate nu e o regula ...poti fi singur si cand esti casatorit...

Familia e ...lucru mare ...cand e cu adevarat familie...Cand nu e asa ...mai mare lipsa...Traumatizezi si niste bieti copii nevinovati...

E bine ca mai scriu si altii asta.

Prefer sa imi cresc copiii intr-o familie fericita, decat intr-o familie recunoscuta de stat. Atentie, nu am zis ca se exclud cele doua.

Casatoria are valoare ritualica, pentru mine cel putin, e ceva ce imi doresc. E o etapa care simt ca trebuie parcursa si ziua prorpiu-zisa va fi o amintire frumoasa, dar ca si influenta asupra vietii cotidiene, evident nu va schimba nimic. De acte in sine ma cam doare in 14.

Casatoria schimba ceva pentru cine nu a trait in prealabil cu persoana respectiva sau eventual pleaca din casa parinteasca direct in casa noii familii si incepe un mod de viata pe care nu il incercase pana atunci.

Dupa cativa ani de trait impreuna (nu imi place cuvantul concubinaj, simt o conotatie negativa si imi aduce aminte de stirile de la ora 5), actele nu influenteaza in bine sau rau relatia dintre doi oameni.

Finnian a scris:

Casatoria are valoare ritualica, pentru mine cel putin, e ceva ce imi doresc. E o etapa care simt ca trebuie parcursa si ziua prorpiu-zisa va fi o amintire frumoasa, dar ca si influenta asupra vietii cotidiene, evident nu va schimba nimic. De acte in sine ma cam doare in 14.

Aaaa apai asaaa si io mi-as dori, sa traiesc ZIUA. M-am vazut mereu mireasa, sotie never. :D

Or fi femei care au gresit, pentru ca au confundat ZIUA casatoriei cu casatoria pe viata.

Dupa cativa ani de trait impreuna (nu imi place cuvantul concubinaj, simt o conotatie negativa si imi aduce aminte de stirile de la ora 5), actele nu influenteaza in bine sau rau relatia dintre doi oameni.

:))) asa si eu, de ce oare?!

Suna ca ceva ilicit sau inferior, cand de fapt convietuirea in sine nu difera cu nimic de cea a oamenilor casatoriti. Tot imi aduc aminte exprimari de genul ''concubinul s-a imbatat si i-a tras un topor in cap''.

Finnian a scris:

Suna ca ceva ilicit sau inferior, cand de fapt convietuirea in sine nu difera cu nimic de cea a oamenilor casatoriti. Tot imi aduc aminte exprimari de genul ''concubinul s-a imbatat si i-a tras un topor in cap''.

Chiar sa stii. Daca aude omul la stiri ca sotul i-a crapat capul cu securea, lumea da din cap, ofteaza, le da cu tztztztztz, scuipa in san, zice Doamne fereste a omorat-o barba'su saraca femeie, toti se mira pentru ca erau o familie buna, oameni cumsecade, vecini buni, etc. Daca insa aude ca inculpatul este concubin care si-a omorat concubina, e alta poveste. Reactia ar fi ca si cum nu este de mirare ca s-a intamplat asa ceva, din pricina relatiei social ciudate in care traiesc, se fac diverse speculatii asupra caracterului si moralei acelor oameni, asupra stilului de viata la care oamenii decenti ridica spranceana, pentru ca cei doi nu sunt "asezati la casa lor ca tot omul" si iubirea lor este una ilicita nu preabagoslovita cu aghiazma si mir...deh...