Pippo a scris:Dar e normal, eu n-am stat nemancat. Crizele proveneau din faptul ca parca as fi mancat degeaba. A trebuit sa compensez continuu cu supa ca sa simt ca am ceva in mine din ora in ora in cele mai grele momente. Deoarece de fructe si legume proaspete la inceput imi era greu sa le mananc, le refuzam. De-abea in timp am inceput usor usor sa pretuiesc gustul fructelor si legumelor in lipsa carnii si produselor animale. Am fost ca la dezalcolizare in perioada aceea. Sa vedem acum. Acum probabil o sa fie mult mai usor deoarece mananc relativ putina carne spre deosebire de cum mancam inaintea primului experiment.
Eu mananc mai mult cand n-am ce face... Daca sunt plecata si f ocupata, nu simt deloc foame. Mananc asa, ca sa fiu mancata. Poti sa-mi dai orice.
Pe mine nu hrana omnivora ma lipseste de energie, din contra, ci mediul, starea de spirit, dezamagirile sociale, etc.
**Lux** a scris:Da da ereditatea aia in spatele careia ne ascundem lipsa de vointa si de responsabilitate fata de propria persoana, Tare! chiar daca nu va vine sa credeti, este important ce bagi in gura... ca doar pe asta se bazeaza organismul uman ca sa functioneaze. Daca nu este important atunci eu zic sa nu mai mancati deloc, insa sa aveti o viata sociala impecabila si sa faceti sport mult, ca doar este importanta miscarea! :D
Esti jenant de penibila. Cu asa o atitudine imi faci scarba de vegetale (in sensul ca nu as vrea sa consum ce consuma o persoana de genul tau... pastreaza-ti ochelarii de cal si mergi pe drumul tau).
Pe viitor, te rog sa ma ignori, asa cum te ignor si eu, pentru ca nu vreau, chiar nu vreau sa ajung sa-mi fie scarba de vegetale.

. Oricum esti funny .