Început de nightwish, Lun 27 iul 2009 · 434 răspunsuri · 67.129 vizualizări
otilia* a scris:Spune-i si lui abcd nu mai stiu ce numar...e savantul de pe forum,ca pe mine m-a trimis la balamuc
Hai Otilia, ca nu ti-am zis asa ceva. Chestia e ca inainte sa faci o afirmatie, e bine sa ai si ceva argumente in spatele ei, ca altfel nu are nicio valoare de adevar.
Ravl a scris:Eu stiu ? .Convingerea mea este, ca fiecare'si creeaza propria'i lume .
Ar fi un pic de distractie, nu ? :roll:
pai este deja..la ce amalgam e in lume as zice ca e cel mai evident argument..
si oricum fiecare cu, (cucu!) cutia lui.. 
Abc2009ro a scris:Hai Otilia, ca nu ti-am zis asa ceva. Chestia e ca inainte sa faci o afirmatie, e bine sa ai si ceva argumente in spatele ei, ca altfel nu are nicio valoare de adevar.
Nu,pe-aproape.
Vezi cum stau lucrurile,unii oameni stiu unele lucruri care din pacate sau nu,sunt mai putin verificabile.Insa prin faptul ca nivelul lor de perceptie este diferit ,ei nu au nevoie de dovezi,tratate &co pentru a demonstra ca ceea ce ei stiu este adevarat.Practic ei nu au de demonstrat nimanui nimic,ei stiu ca stiu iar acest lucru le este suficient .Nu cauta sa aiba credibilitate si nici nu fac tevatura cu ceea ce traiesc ei.Ce pare de domeniul SF-ului sau al patologicului (asa catalogheaza multi fenomenele pe care nu le pot explica stiintific ) pentru marea majoritate,pentru cealalta categorie face parte din normalitate.O normalitate a lor
Cand ma afund in viata cotidiana, uitand de spiritual, luptand doar pt aici si acum, nu stiu dupa o vreme parca ajung tot mai obosita, stresata, mai ales in lumea moderna de acuma, cu ritmul rapid si tot soiul de vesti nefaste cu clima, poluarea etc...
Nu stiu parca negativitatea creste?
Cativa ani am dus-o tot asa... Aproape sa imi pierd credinta. De ce am ajuns in pragul asta? Uitandu-ma la relele din lume, luptandu-ma cu mama care e fanatica religioasa, pierzand oameni incredibili de dragi, unul dupa altul, avand o boala care ma extenueaza continuu...
Am ajuns tot mai 'realista', muncind din rasputeri pt ceva, agatandu-ma de realitate cotidian ( inainte eram super visatoare, spirituala ) ... ce sa spun aproape ca m-am prabusit.
Lectia invatata -> prea mult realism, materialism, modernism, cotidian, te va inghiti cu totul. Prea multa visatoreala, spiritual te va departa de viata.
Alta lectia invatata - negativitatea naste negativitate. Mai bine sa fii mai credul, mai naiv, si luat de prost, decat stresat si incordat ca un arc.
Pot spune in final ca am atins un fel de mijloc - cred in Dumnezeu, sunt spirituala, dar nu sunt fanatica, sunt toleranta cu alte credinte, is fascinata de fizica si descoperiri in stiinta. Imi place sa ma distrez si sa ma rog. Is interesata de paranormal, dar o doza de scepticism sanatos ma insoteste in fiecare 'calatorie' nebuna.
Mi-am acceptat boala cronica, si am acceptat ca sunt o persona care a pierdut enorm din cauza asta, dar asta e, trebuie sa am doza de realism sanatos, si sa nu mai visez la ce stiu ce cariera, fara sa fiu atenta la corpul meu care nu poate face fata. Nu imi mai stresez corpul cu munca prea multa, il las sa faca ce poate.
Iar Dumnezeu e prietenul meu, nu ma mai las intimidata de fanatici... Simt ca exista viata dupa moarte si sunt fascinata de subiect. Deasemenea ma fascineaza si planurile 4d, 5d... and up... Am gasit vreo 2 topicuri pe aici si le-am citti avid, inclusiv certurile care ma amuza.. 
In sfarsit am ambele atitudini, opuse si ele NU SE MAI CEARTA. S-au casatorit atitudinle opuse inlauntrul meu !! 
Sanctuera a scris:Viata adevarata pentru mine e cea pe care o traim acum.
Intrebi de ce sa traim o eternitate dar ti-ai dori sa traiesti o eternitate dupa moarte. Deci nici tu nu stii ce-i cu tine.
Personal vreau sa traiesc o eternitate pe acest pamant pentru ca iubesc viata aceasta si vreau sa ma bucur de ea la infinit.
Voi nu ati vrea sa va bucurati de aceasta viata minunata o eternitate ?! De ce vreti sa muriti ?!
Da, dar.... eternitatea nu cred ca are aceeasi culoare, aceleasi stari...
Cred ca e fragmentata in diferite etape, stari - perioade de dupa moarte ( faine sau urate, rai sau iad ) apoi din nou viata in trup, reincarnare, plimbari pe mai multe planete, si planuri de evolutie tot mai inalte 3d, 4d, 5d.. etc
Sunt acum si aici ce suntem, next who knows? Vom fi tot noi dar cine garanteaza ca la fel? Existenta nu e stagnanta, se tot schimba...
Din punctul asta de vedere - viata e una singura. Dupa ce vom muri, nu vom mai fi noi de aici, asta e sigur. Deci materialistii au in parte dreptate. Se va sfarsi cu totul ce avem acuma.
Vom cara doar unele care se vor amesteca cu altele, si va rezulta ceva diferit. la o noua nastere vei uita din nou foarte multe, si din nou vei invata alte lucruri care se vor combina cu lucruri mostenite din trecut, talente etc...
Vom fi in permanenta aceeasi, si in permanenta diferiti. Un singur lucru va fi neschimbat, e ca varful unui ac, trebuie 'sapat' sa dai de el, e martorul infinit, constiinta desprinsa de tot si de toate. Asta e stradania din yoga cred... sa dai de punctul acela nemiscat...
VEMANS a scris:De ce oamenii credinciosi sunt incintati de posibilitatea unei vieti vesnice dupa moarte ?
Nu cred ca exista asa ceva... viata vesnica e fragmentata, punctata de morti, nasteri, prefaceri, stari mai mult sau mai putin diferite de constiinta... La fel cum viata pe pamant e punctata si de somn, lesinuri, ameteli...
Ysergiu a scris:Vreau doar sa stiu daca chiar exista si daca ma sinucid pot sa ma reintilnesc cu ea in lumea cealalta sa fiu langa ea sa fim fericiti ca suntem impreuna insfarsit....
Nu prea cred ca o sa va intalniti. Adica poate da, dar sunt sanse mari sa nu. Dupa viata, nu cred ca dai de chestii simple, adica un loc mare unde se strang toti si te apuci sa cauti...
Asta ma doare foarte tare ca am pierdut oameni dragi, si stiu ca s-ar putea sa nu mai dau niciodata de ei. Adica in eternitate oricat as cauta e foarte probabil sa nu ne mai intalnim niciodata. Si pana la urma e iara foarte probabil sa uiti...
Sinuciderea nu e bine vazuta de 'forurile superioare' e ca si cand ai fi elev pramatie, iesind de la ora inainte sa se sune. Ramai cu siguranta repetent si o sa iei linii la palma... 
rebelfire a scris:Nu nightwish, gresit..mintea..este de fapt sufletul..exista un documntar pe roportal la pad baciu mi se pare, pus de corvus, care demonstreaza clar ca tot ce vdm, atingem, etc..stiintific, e o iluzie..e o "realitate" creata de 'mintea 'noastra care de fapt nu e creierul ptr ca in spatele le creierului, intr-un loc f mic noi percpm tot c n inconjoara prin perceptii senzoriale iluzorii..dar asta e sufletul..deci totul, aparent material, chiar si mintea ta, e o iluzie..inafara de spiritul care ramn dupa moarte ..amicul only one e foarte ateu dar trebuie sa mai studieze..
In psihologie se spune clar ca mintea nu e organul creierul. Deci avem organul creier, mintea care e activitatea. Pe langa astea exista sufletul.
Creier, minte, suflet. Sufletul are o parte care se imbina cu mintea cu emotiile, parte de legatura, si una mai greu tangibila, imortala, acolo se ajunge prin rugaciune, meditatie, si cea mai buna cale - tacerea mintii.
Editat Lun 4 apr 2011 13:02
cred ca doar vrem sa existe viata dupa moarte, vrem pentru ca timpul trece prea repede si speram sa putem face mai mult dincolo, poate si pentru ca ne este prea frica vrem sa mai fie ceva dincolo, sincera sa fiu imi ajunge viata asta
Eu cred ca exista viata :P ,la urma urmei, nimic nu se pierde,totul se transforma :P , deci exista o sansa destul de mare sa existe un next.
Tipareth a scris:Nu cred ca exista asa ceva... viata vesnica e fragmentata, punctata de morti, nasteri, prefaceri, stari mai mult sau mai putin diferite de constiinta... La fel cum viata pe pamant e punctata si de somn, lesinuri, ameteli...
Mi-a placut chestia cu lesinurile si ametelile 
Parerea mea este ca....nu prea cred ca exista viata dupa moarte...daca imi demonstreaza careva ca exista,s-ar putea sa-mi schimb parerea...Pana nu vad cu ochii mei, nu bag mana in foc ca exista :P
puişor a scris:Eu cred ca exista viata <IMG class=bbc_emoticon alt=:P src="http://media.roportal.ro/forum/cache/public/style_emoticons/default/blum.gif"> ,la urma urmei, nimic nu se pierde,totul se transforma <IMG class=bbc_emoticon alt=:P src="http://media.roportal.ro/forum/cache/public/style_emoticons/default/blum.gif"> , deci exista o sansa destul de mare sa existe un next.
Intrebarea e daca vom constientiza atunci cand vom fi acel ,,next,,. :P
boala deschide perspective nebanuite asupra vietii.. probabil si moartea deschide perspective
Sunt sigura ca exista 