Exista viata dupa moarte?

nu plictisesti nicidecum, din contra

si este exact un raspuns pentru cei care posteaza

sunt foarte interesata de aceste experiente

si eu am ceva practica in domeniu

atunci cind realizezi ca intradevar exista viata dupa moarte, viata ti se schimba radical

luminos1 a scris:

nu plictisesti nicidecum, din contra

si este exact un raspuns pentru cei care posteaza

sunt foarte interesata de aceste experiente

si eu am ceva practica in domeniu

atunci cind realizezi ca intradevar exista viata dupa moarte, viata ti se schimba radical

in ce consta practica ta despre care vb?

prentice a scris:

Nu sunt incintati, dar macar se resemneaza...in timp ce altii traiesc tot timpul cu teama de moarte..pina acum citva timp, <muream> de frica mortii, eram mereu la pinda ...ACUM se intimpla ! si trecea momentul.... pina cind a murit el, cel din inima si mintea mea...m-am speriat ingrozitor...prea repede.. devenisem o <leguma> ..si tot datorita lui m-am ridicat... SA NU RIZI - SA NU RIDETI ! imi trimitea semne, la inceput n-am crezut din cauza oboselii, fricii, confuziei...dar mai tirziu a fost EVIDENT ! Din punctul meu de vedere - ACESTA-i motivul pentru care sunt incintata de posibilitatea (bine zis) unei vieti vesnice... INTILNIREA cu el.. caci el mi-a trimis DOVADA..dar totusi, nu ma grabesc sa mor !

Eu nu cred in viata de dupa moarte si , cu toate ca sunt relativ aproape prin varsta de " a da coltul" nu ma tem de ea . Moartea a fost transformata din ceva firesc in lumea viului intr-o amenintare prin infatisarea inaintea unei Judecati . Asta pe de-o parte . Pe de alta omul nu poate sa admita ca din el , fiinta superioara , condamnata la "cunoasterea de sine" , sa nu ramina nimic in urma atunci cind moare , sa dispara intr-o nefinta eterna.

Semnele de care vorbesti pot fi generate tot de o asemenea spaima , de pierderea definitiva a ceea ce ti-a apartinut spiritual intr-o anumita masura . Daca aceste semne te linistesc si te incinta prin prin posibilitatea unei viitoare regasiri este foarte bine pentru tine. Nu uita insa ca "rostul" tau e cel putin deocmdata in aceasta lume , aici trebuie sa te regasesti in primul rind . Daca cel pe care l-ai pierdut mai "traieste " intr-o anumita forma sunt sigur ca i-ar face o deosebita placere sa-ti traiesti din plin viata actuala , singura sigura.

VEMANS a scris:

Eu nu cred in viata de dupa moarte si , cu toate ca sunt relativ aproape prin varsta de " a da coltul" nu ma tem de ea . Moartea a fost transformata din ceva firesc in lumea viului intr-o amenintare prin infatisarea inaintea unei Judecati . Asta pe de-o parte . Pe de alta omul nu poate sa admita ca din el , fiinta superioara , condamnata la "cunoasterea de sine" , sa nu ramina nimic in urma atunci cind moare , sa dispara intr-o nefinta eterna.

Semnele de care vorbesti pot fi generate tot de o asemenea spaima , de pierderea definitiva a ceea ce ti-a apartinut spiritual intr-o anumita masura . Daca aceste semne te linistesc si te incinta prin prin posibilitatea unei viitoare regasiri este foarte bine pentru tine. Nu uita insa ca "rostul" tau e cel putin deocmdata in aceasta lume , aici trebuie sa te regasesti in primul rind . Daca cel pe care l-ai pierdut mai "traieste " intr-o anumita forma sunt sigur ca i-ar face o deosebita placere sa-ti traiesti din plin viata actuala , singura sigura.

Multumesc foarte mult, poate ai si tu dreptate.... esti o persoana foarte curajoasa... am trecut de faza in care traiam doar pentru el... mi-am revenit...in mare masura citorva prieteni de pe forum.... iar unul chiar din tabara adversa (glumesc).. sa-ti dea Dumnezeu - pardon - sau cineva , o FIINTA SUPREMA ..(asta e, ne place NOUA sa avem un SEF) viata lunga ..nu dai tu coltul asa de repede...esti prea sigur pe tine... Asa am inceput sa fac precum ai spus in ultima fraza...recunostinta..

prentice a scris:

Multumesc foarte mult, poate ai si tu dreptate.... esti o persoana foarte curajoasa... am trecut de faza in care traiam doar pentru el... mi-am revenit...in mare masura citorva prieteni de pe forum.... iar unul chiar din tabara adversa (glumesc).. sa-ti dea Dumnezeu - pardon - sau cineva , o FIINTA SUPREMA ..(asta e, ne place NOUA sa avem un SEF) viata lunga ..nu dai tu coltul asa de repede...esti prea sigur pe tine... Asa am inceput sa fac precum ai spus in ultima fraza...recunostinta..

:P :P

VEMANS a scris:

:P :P

SUNT FERICITA ! al doilea buchet de flori... prieteni minunati

prentice a scris:

am trecut de faza in care traiam doar pentru el...

papadya a scris:

Pentru a intelege mai multe ,iti sugerez sa citesti "Karma Pura-S.N.Lazarev "(asta daca n-ai facut-o deja)-o poti copia de pe scribd.com

multumesc mult, am citit ceva, dar n-am aprofundat...

Itsi Bitsi a scris:

de ce esti asa sigur?

Am o teorie mai aparte asupra lumii,consider ca suntem un experiment,la omenire in general ma refer.Si nu,nu sunt foarte sigur ca nu exista viata dupa moarte,asta e insa doar parea mea,nu exista argumente solide pentru a dovedi ca e sau nu :)

VEMANS a scris:

Crezi ca ceea ce am boldat reprezinta viata ?

Crezi ca viata inseamna doar atat?

mau77mau a scris:

cred ca mai corect era titlul: moartea de dupa viata !

Nu, titlul este corect asa cum este.

Bagherra a scris:

Sufletul e insasi viata.Dzeu.Suflarea de viata.Cameleonica.Fara constiinta.Eu,sunt acea constiinta...incarnata.

Pai si atunci cum poti sa sustii ca viata este doar perioada de incarnare?