S,. ma inclin in fata a ceea ce ai spus. Nu as fi putut explica mai bine resursele a ceea ce numim ura. Atit de frumos si fara greseala ai punctat, incit pe mine m-ai lasat masca.
Ura si razbunarea...
Început de Salvie, Dum 16 mai 2010 · 149 răspunsuri · 21.704 vizualizări
Salvie a scris:Ura are diferite forme si intensitati pentru mine si da iubesc un om pe care-l si urasc? E ceva atat de imposibil? Eu cred ca nu..
sunt 2 posibilitati;sau nu-l iubesti,ori nu-l urasti!
ai dreptate,nici una nici alta, ambele
Salvie a scris:Ura face parte din dragoste....
Nu intotdeauna. Poti avea de suferit de pe urma unui om cu care n-ai avut o relatie de dragoste.. si sa incepi sa urasti sau ceva pe-acolo.
Cred ca am urat si eu pe cineva, altfel nu-mi explic ceea ce gandeam.
Bineanteles ca nu intotdeauna dar sunt si astfel de cazuri...ajungem in momente cand suntem in stare de multe lucruri de care nici nu eram constienti ca le putem face, eu recunosc , am iubit si urat in acelasi timp, am iubit apoi am urat si iar am iubit, ,ce noi nu intelegem sau nu vedem asta nu inseamna ca nu exista, suntem diferiti, reactionam diferit, suntem oameni...
S-a tot vorbit despre ura si razbunare. Ce-ar fi sa vorbim si despre acceptarea urii si eventual tratarea ei?
Ura este o emotie constanta. Fie ca o simtim, o vedem, ne-o hranim, sau suntem parte a cauzei ei, n-o putem ignora. Ignorarea ei va provoca o problema atat de mare viata incat ar putea deveni mai greu de suportat decat ura in sine.
Cauzele urii sunt numeroase, de la rasism si pana la sfarsitul unei relatii. Cel mai bun mod de a-ti schimba perspectiva asupra urii si de a rezolva problema este sa-ti dai seama de ce tu sau altcineva uraste. Doar prin recunoastere si nu prin evitare, se rezolva o problema.
Apoi, ura da nastere la mai multa ura. Trebuie sa acceptam faptul ca nu tuturor le pasa de ceilalti si ca unii nu au nici o alta bucurie in viata in afara urii. Nu putem controla acest lucru, dar ne putem exprima dezaprobarea fata de el. Folosind cuvintele intr-un mod productiv si inteligent este mult mai indicat pentru orice cauza pe care o sustinem, decat sa uram pe cineva sau sa ne lasam urati de altii. Oamenii sunt imprevizibili si la fel e si ura lor.
Cand ne confruntam cu cineva care ne arata ura lui, in mod constant, mai bine am incerca sa iesim din situatia asta sau cel putin sa cerem ajutor, in loc sa i-o alimentam. Ne putem demonstra punctul de vedere si fara sa aratam ura fata de o persoana sau fata de principiile lui. Cu cat ii aratam ca il uram cu atat ura se va intoarce. Este un cerc vicios, fara sfarsit si total nenecesar. Decat sa iti pui mintea cu ei, respira incet si pleaca, daca n-ai cu cine. Nu trebuie sa lasam o astfel de situatie sa se agraveze, dar in acelasi timp, nu trebuie nici evitata.
AndreeaIM a scris:S-a tot vorbit despre ura si razbunare. Ce-ar fi sa vorbim si despre acceptarea urii si eventual tratarea ei?Ura este o emotie constanta. Fie ca o simtim, o vedem, ne-o hranim, sau suntem parte a cauzei ei, n-o putem ignora. Ignorarea ei va provoca o problema atat de mare viata incat ar putea deveni mai greu de suportat decat ura in sine.
Cauzele urii sunt numeroase, de la rasism si pana la sfarsitul unei relatii. Cel mai bun mod de a-ti schimba perspectiva asupra urii si de a rezolva problema este sa-ti dai seama de ce tu sau altcineva uraste. Doar prin recunoastere si nu prin evitare, se rezolva o problema.
Apoi, ura da nastere la mai multa ura. Trebuie sa acceptam faptul ca nu tuturor le pasa de ceilalti si ca unii nu au nici o alta bucurie in viata in afara urii. Nu putem controla acest lucru, dar ne putem exprima dezaprobarea fata de el. Folosind cuvintele intr-un mod productiv si inteligent este mult mai indicat pentru orice cauza pe care o sustinem, decat sa uram pe cineva sau sa ne lasam urati de altii. Oamenii sunt imprevizibili si la fel e si ura lor.
Cand ne confruntam cu cineva care ne arata ura lui, in mod constant, mai bine am incerca sa iesim din situatia asta sau cel putin sa cerem ajutor, in loc sa i-o alimentam. Ne putem demonstra punctul de vedere si fara sa aratam ura fata de o persoana sau fata de principiile lui. Cu cat ii aratam ca il uram cu atat ura se va intoarce. Este un cerc vicios, fara sfarsit si total nenecesar. Decat sa iti pui mintea cu ei, respira incet si pleaca, daca n-ai cu cine. Nu trebuie sa lasam o astfel de situatie sa se agraveze, dar in acelasi timp, nu trebuie nici evitata.
in sfarsit cineva care a inteles si accepta...primul pas in vindecarea ei este recunoasterea, ...ca exista si ca urasti.....asta m-a ajutat pe mine apoi restul a mers de la sine pana la disparitia ei... iubirea si rabdarea celor de langa tine ajuta ...
Editat Mar 8 iun 2010 14:57
stupid_me a scris:Ura te mananca de viu!
Eu as vrea sa vina cineva care uraste sa ne impartaseasca din sentimentele lui/ei.
Eu nu stiu ce este. Pe cine chiar ar fi trebuit sa urasc, nu am urat. Pentru ca nu am putut.
heidy a scris:Eu as vrea sa vina cineva care uraste sa ne impartaseasca din sentimentele lui/ei.Eu nu stiu ce este. Pe cine chiar ar fi trebuit sa urasc, nu am urat. Pentru ca nu am putut.
Sau nu ai fost suficient de ranita, oamenii au praguri diferite.
catherinedeneuve a scris:Sau nu ai fost suficient de ranita, oamenii au praguri diferite.
Ba am fost prea mult ranita. Si tot nu am putut sa urasc.