mica_curioasa a scris:Tocmai, soarele nu este spiritual si totusi, e cel care ne tine in viata. Cum poti sa spui ca energia sa nu e tangibila? Razele lui nu ne mangaie pielea?
Soarele nu este spiritual, corect. Este eteric, gaze fosforescente ionizate. La fel de eteric ca aerul. Apa avand hidrogen (ca in soare) si oxigen (ca in aer), este la fel de eterica. Corpul tau fiind in majoritate apa, si celule pline de apa, este tot eteric. Ce te face pe tine atat de tangibila si fizica? Faptul ca poti influenta raze eterice la fel cum se influenteaza toate elementele din natura? Dupa logica asta toate undele em sunt fizice, din moment ce toate pot interactiona intre ele la fel de direct ca tu si mediul tau inconjurator.
Daca Soarele ar fi tangibil, cum de nu pot 6 miliarde de oameni sa-l traga de raze de pe orbita lui, sau sa foloseasca apa din celulele lor sa-l stinga de tot? Ca doar lumina lui ne pipaie fel si chip, nu?
Campul energetic care se aseamana cel mai mult cu sufletele sau mintea este cel (zero point energy). Nu are oscilatii ciclice de zeci de pulsatii pe secunda, ci un flux uniform si direct de energii diferite. De asta interactioneaza cel mai putin cu (tangibilul), pentru ca nu are oscilatii sau frecvente eterice. La fel cum mintea ta nu poate gandi 60 de ganduri pe secunda, fara sa-ti dea sufletului o oboseala extrema sau un impact asemanator cu cel de tren. Sufletul nu are frecvente ci doar game. Frecventele pot sa atace energia vitala la fel ca grindina un copac. Cum intregul corp eteric uman este format din campuri oscilatorii si pulsuri foarte rapide, cum te mai astepti ca mintea ta sa fie conectata direct si natural la ceva atat de agresiv si rigid? Cum crezi ca ADN-ul are spirale peste spirale? Sa-ti modifici orice celula cu vointa sufletului este ca a-ti infige degetul in ventilator, sperand sa-l opresti sau sa-l incetinesti macar. Adica absolut ridicol. Si totusi imaginatia libera este la fel de reala ca si campul zero point energy. Dar cum ele sunt tangibile doar pe campuri uniforme, stabile .. orice oscilatie pulsatorie de peste un Hz devine din ce in ce mai separata de ele, mai (intangibila). Fluxul cel mai natural al luminii este asemanator cu un val de apa. Singur si direct, legat cu restul apei din jur pe o distanta mare cat se vede sau aude. Cand bagi mana in apa, nu formezi zeci de valuri consecutive in acelasi moment, care se compreseaza in acelasi spatiu. Asta face un motor cu elice, in spatele unei barci sau nave. Creaza un haos inimaginabil in valurile apei, incat valul impins de tine abia se mai vede, sau chiar simte dupa ce s-au intersectat.
Un corp fizic care are o serie ciclica de pulsuri electronice care dicteaza fiecare miscare a luminii, nu este nici sanatos pentru suflet sau minte, si nici macar nu poate fi numit ceva mai mult decat un calculator. Poza din postul lui Sol Invictus arata un fulg de zapada de o aparenta aproape tehnologica. Corpurile umane, care nu pot exista fara apa in forma functionabila, sunt exact ca niste cyborgi. Bioinginerie ce cupleaza sufletul cu un invelis programat si cu inteligenta artificiala. Astfel majoritatea oamenilor nici nu au nevoie de suflet sau constiinta de absolut nici un fel, din moment ce sunt cyborgi cu aparenta biologica formati sa imite viata indeajuns incat sa pacaleasca sufletele prinse in astfel de gazde biomecanice. Papusi trase de fire mai mult sau mai putin invizibile sau intangibile, dar totusi mai reale decat vizibilul sau tangibilul permis.
mica_curioasa a scris:Desigur ca "dimensiunilor" nu le pasa de durerile tale personale. Cum ar putea sa-i pese de ceva, cuiva/ceva care exista doar ca o prelungire a ceea ce este tangibil. Asta daca exista!
La fel cum ii pasa unei furtuni de fiecare frunza care zboara printre fulgere si ploi. Iar lumilor tangibile le pasa de sufletele de aici la fel de mult cat ii pasa unui copac de frunzele zburate-n vant si pierdute in furtuna.
Frunza nu vede copacul de furtuna, la fel cum nu vede celelalte frunze. Isi inchipuie ca norul e copac, si vantul e pamant. La fel cum nu poate muta vanturile furtunii, nu poate muta nici copacul in care deja nu mai crede dupa logica (ce tare e furtuna asta, daca alte frunze, copacul si pamantul erau greu de mutat pentru mine, atunci furtuna e sigur imposibil de mutat, nu?)
mica_curioasa a scris:Ei, hai, lumea modelata din mintea bolnava a vreunui mostru? Care monstru, balaurul ce rau?
Monstri care exista doar in cosmaruri sau carti. Asta da fericire pentru tine, sa poti sa crezi sincer asa ceva. As vrea sa pot spune ca te invidiez.
mica_curioasa a scris:Tu n-ai decat sa stai si sa te uiti impasibil (sa meditezi) cu mainile si picioarele incrucisate, cand sufletele din jurul tau se zbat in suferinta. Asta cu adevarat ar emana multa spiritualitate!
Pozitii adormite si meditatie nu sunt pentru cresterea vitalitatii sau pastrarea sanatatii? Am deja vitalitate abundenta, pozitii care sa o cultive imi mai trebuie mie.
Sufletele pot suferi in multe feluri. Daca e suferinta aleasa de ei, gen vina, tristete, incapatanare, sau suferinta adusa de raul altora, depinde de la suflet la suflet, de la moment la moment. Chiar te poti multumi doar sa simti mila sau compasiune pentru altii, fara sa faci orice e posibil sa-i salvezi cu adevarat?
mica_curioasa a scris:Eu prefer sa-mi uit egocentrismul (macar in momentele rare in care reusesc) si sa fiu spirituala pentru alti impreuna cu energia mea tangibila sau intangibila.
Rezultatele fiind? Ascensiunea spirituala sau raiul pe pamant? Crezi ca asta m-ar ajuta pe mine in mod real, in afara de cateva momente de fericire, daca am noroc? Sufletul nu e ceva simplu de protejat sau salvat. Suferinta si raul nu este ceva simplu de inlaturat sau purificat. Intr-o lume normala unde mintea/vointa nu e limitata doar la imaginatie, ai sanse clare de succes. Aici insa, te izbesti de bezna iadului pana sa cuceresti raul prin iubire, spre exemplu.
Egoismul nu este singura sursa a suferintei, este doar una din principalele cauze care se opun direct spiritualitatii in lumea asta.
:)